OPINIE / „România şi Uniunea Europeană – o poveste de dragoste pentru secolul XXI”. Claudiu Săftoiu, despre Summitul UE și Declarația de la Sibiu

Susțin asta, fiindcă modul în care ne raportăm la aceste evenimente cardinale spune modul în care ne raportăm la valorile noastre, ca și cetățeni ai unei țări tinere, în plină ascensiune.

Din inima României, “spiritul de la Sibiu” ajunge la Bruxelles

Semnificația istorică a zilei de 9 mai – Ziua Europei, Ziua Independenței României și Ziua Victoriei Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial – este copleșitoare. Ei i se adaugă importanța “Declarației de la Sibiu”, semnată de cei 27 de lideri UE – un document programatic, care stabilește marile direcții pentru evoluția Uniunii Europene în următorul ciclu politic de cinci ani.

“Cu o populație care se ridică la aproximativ jumătate de miliard de cetățeni și o piață unică competitivă, Uniunea Europeană este un lider în comerțul internațional și conturează politica mondială”, se spune în Declarația-scrisoare, adresată cetățenilor.

“Vom apăra o singură Europă – de la Est la Vest și de la Nord la Sud. (…) Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. (…) Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultându-ne unii pe ceilalți într-un spirit de înțelegere și respect. Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept (…) Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi uniuni în 27, pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, sunt afirmațiile care includ România, Sibiul, în documentele istorice europene.

Recomandări

Misterul avionului prăbușit la Vișina, Dâmbovița, pe 28 decembrie 1989. La bordul cursei speciale se aflau un jurnalist englez și 14 casete video filmate în timpul Revoluției

Statul de drept – cuiul lui Pepelea pentru rămânerea României în UE

La summitul de la Sibiu s-au auzit apeluri europene pentru sancționarea țărilor care nu respectă statul de drept. Este elementul care este subliniat și în Declarația comună. Este vorba despre statele din estul UE –  Ungaria, Polonia sau România -, țări care au fost în mai multe rânduri criticate în acest sens. Ca un exemplu, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut răspicat condiționarea alocării fondurilor europene de “respectarea statului de drept”. Parisul este îngrijorat cu privire la situația din România. Franța privește “cu îngrijorare repetatele derapaje de la respectarea statului de drept din România, iar Macron se află la Sibiu pentru a exprima încă odată sprijinul pentru acțiunile președintelui Iohannis, atât în lupta împotriva corupției, cât și pentru respectarea și întărirea independenței justiției. Franța susține apărarea statului de drept!”, precizează surse autorizate de la Elysee.

Liderii europeni au făcut alegerea, la Sibiu: cine sunt politicienii frecventabili și cei nefrecventabili

Deși este un summit informal, iar Declarația comună nu este obligatorie pentru statele membre, reuniunea din 9 mai de la Sibiu a liderilor europeni pare a opera critic și decis, în ceea ce privește clasa politică din România.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

În mod evident, partidul românesc îmbrățișat de Europa, fără reținere și cu încredere, este Partidul Național Liberal. Prezența liderului liberal, Ludovic Orban, la declarații comune, alături de președintele României, dar și de conducătorii grupurilor populare și liberale europene, confirmă un traseu de succes al liberalismului românesc în Europa, al principiilor și valorilor democratice pe care opoziția română le promovează și le susține.

Un element șocant este semnalul dat de liderii europeni, prin nefrecventarea politicienilor din coaliția guvernamentală de la București, PSD și ALDE.  Ambele partide românești au mari probleme în familiile politice europene din care fac sau  făceau parte. Atât socialiștii europeni (PSE), cât și liberalii europeni (ALDE) i-au izolat practic pe liderii Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă și Călin Popescu Tăriceanu, aceștia devenind indezirabili și nefrecventabili pentru leadership-ul european. Pozițiile agresive antijustiție și antieuropene asumate de stânga românească, de Executivul român, capturat de interesele meschine personale ale condamnatului penal Liviu Dragnea, au făcut un rău imens României, inclusiv în perioada exercitării președinției rotative a Consiliului European.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

Este cel mai amar semnal dat de Europa cu privire la derapajele intolerabile ale coaliției PSD-ALDE, care arată că România este condusă de un guvern format din două partide care nu mai sunt recunoscute de familiile europene.

Accederea în spațiul Schengen – obiectiv ratat de guvernul României, datorită nerespectării “statului de drept”, condiție a semnării Tratatului UE

Obiectivele de agendă europeană ale României pe perioada președinției au fost îndeplinite în mare parte, spre beneficiul europenilor, în general. Dar obiectivul major românesc – accelerarea accederii în spațiul Schengen – încă mai așteaptă. România nu a fost încă primită, în condițiile în care mai multe state membre au exprimat îngrijorări în privința statului de drept din România. Klaus Iohannis a explicat de ce acest obiectiv va fi ratat, în perioada celor 6 luni de conducere a Europei: “Avem politicieni care, din păcate, au arătat Europei că nu avem doar o față frumoasă, care atacă justiția, care atacă instituțiile europene și, din această cauză, în loc să fim acceptați cu totul, au apărut discuțiile despre statul de drept. Românii își doresc să rămână europeni și promit că, probabil nu astăzi, dar peste puțin timp, vom fi și în Schengen și vom scăpa de MCV”.

Conflictul deschis dintre Guvern și Președinție, lipsa de dialog instituțional și agendele diametral opuse ale politicienilor de stânga față de opoziția politică de dreapta vor constitui un  blocaj permanent în îndeplinirea acestui obiectiv esențial, pentru asigurarea unei viteze în plus, în dezvoltarea economică a României.

În Europa – alături de cea mai performanță construcție pentru pace și prosperitate de pe planetă

Apărarea frontierelor Uniunii Europene, un model de creștere a Europei din punct de vedere economic și social, dar și schimbările climatice, incluziunea și coeziunea socială sunt obiective pentru următorul exercițiu decizional, de 5 ani, al Uniunii Europene.

Norii amenințători ai populismului, ai suveranismului, ai revenirii la naționalisme, ai  eurofobiei și ai euroscepticismului apasă peste o Europă care are nevoie, mai mult decât oricând, să se reinventeze, pentru a rămâne, paradoxal, ceea ce a fost de la început – un spațiu al păcii, al prosperității și al solidarității.

Claudiu Săftoiu

Fotografie principală : EPA

Citește și: 

OPINIE/ Un eurofob bântuie prin Transilvania. Claudiu Săftoiu despre vizita premierului ungar Viktor Orban

Urmărește-ne pe Google News