OPINIE | Taxi versus Uber. De la „Nu merge aparatul” la „N-avem bon fiscal, dar ai pe mail tot dacă vrei să decontezi”

Dar să punem în balanță între ce avem de ales.

Taxi:

• ”50 de lei, boss, că e departe”
• ”Nu merge aparatul”
• ”Nu merg, că mă retrag”
• ”I-auzi maneaua asta, e blană”
• ”N-am rest”
• ”Mo…ii mă-tii, nu știi să lași bacșiș?”

Uber:

• ”Ajung în 5 minute”. După 18 minute anulezi tu.
• ”Pot să-mi aprind o țigară?”
• ”Nu merg după Waze, știu eu mai bine”. Și ocolim până pe centură.
• Nu caști ochii, apare tariful dinamic.
• 7 comenzi, toți se învârt în zonă și nu vine nimeni ca să anulezi tu.
• ”N-avem bon fiscal, dar ai pe mail tot dacă vrei să decontezi.”

Taxe și autorizări

Să trecem la taxe și autorizări.

Uber zice că a plătit anul trecut taxe în valoare de 20 de milioane de euro.

Revista Capital a scris, însă, că această sumă este doar o estimare și nu o cifră efectivă dată de companie.

Estimarea ia în calcul o contribuţie lunară medie de aproximativ 780 de lei pentru un șofer care conduce 6-8 ore pe zi, constând în TVA intracomunitar, taxe pe profit, asigurări sociale, sănătate și impozit de venit plătite de un număr estimat de 10.000 de șoferi parteneri din București, Brașov, Cluj și Timișoara, care colaborează cu Uber în regim part-time sau full-time.

Numai taximetriștii din București plătesc mai mult decât toți uberiștii din țară.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Wall Street calcula în anul 2015 cât costă să devii taximetrist și era vorba de o sumă de 6.400 de lei.

Potrivit Primăriei Municipiului București, există 10.056 de autorizații de taxi în Capitală, ceea ce înseamnă că se colectează 64,3 milioane de lei numai din acestea.

Pe lângă acestea se mai adună contribuțiile sociale (25%) și de sănătate (10%), impozitul pe venit (10%) și impozitul pe profit al firmelor (10%) de taximetrie și dispecerat.

Potrivit datelor postate de Ministerul Finanțelor pe site-ul său, Uber Systems a avut în 2018 venituri totale de 7,4 milioane de lei și un profit net de 707.000 lei cu doar nouă angajați.

Dar acestea nu sunt adevăratele venituri ale Uber din România.

Potrivit lui Vasile Ștefănescu, președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), atunci când un client face o cursă cu Uber, banii se duc în Olanda.

Acolo, Uber își reține comisionul de 25% și apoi livrează cei 75% către șofer.

Taximetriștii acuză Uber că:

• nu plătește autorizații și licențe;
• nu plătește TVA pe comisionul de 25% încasat pe activitatea din România;
• nu plătește impozit pe profit de 10% pe profiturile rezultate din încasarea comisioanelor;
• șoferii Uber nu plătesc RCA de transportator, ci „pe persoană fizică”, de patru ori mai mic.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Numai Compania de Taximetrie Speed Taxi SRL a consemnat în 2017, ultimul an cu date disponibile, venituri de 13,8 milioane de lei și un profit de 1,4 milioane de lei, cu 55 de angajați.

Desigur, taximetriștii sunt la rândul lor acuzați că:

• au mașini murdare;
• nu pornesc aparatul;
• te fură cu „maimuța” (un dispozitiv electronic care se cuplează artizanal la instalaţia electrică a aparatului de taxat şi, printr-un comutator, introduce impulsuri fictive în aparat, pentru a crește preţul cursei);
• nu au o atitudine prietenoasă cu clienții.

Ce a mai făcut Uber prin lume

Uber este implicată la nivel mondial în nenumărate scandaluri.

• În Portland, SUA, compania a folosit un soft pentru a evita forțele de Poliție și autoritățile. Scopul era ca șoferii să nu fie amendați, din cauză că nu respectau reglementările locale.
• Uber a dezvoltat un soft numit „God View”, prin care putea supraveghea orice utilizator sau șofer în timp real. Softul a fost folosit de angajații Uber pentru a urmări vedete ca Beyonce, dar și politicieni și foste iubite. După ce a fost prinsă, compania a fost de acord ca timp de 20 de ani să fie supravegheată în privința intimității.
• În California, autoritățile au decretat că orice companie care face teste cu mașini autonome are nevoie de un permis special. Uber a zis că nu are nevoie de permis. Compania a fost amendată, așa că ulterior s-a mutat cu testele în Arizona.
• În Arizona, o mașină de-a sa care se conduce singură a omorât un om. În urma accidentului, Uber a despăgubit familia victimei și și-a închis programele de testare din acel stat.
• În India, Uber a obținut dosarul medical privat al unei cliente care a acuzat că a fost violată de un șofer Uber. A fost deschisă o investigație pentru a vedea cum de s-au putut obține date confidențiale.
• În Indonezia, Uber ar fi făcut plăți către poliție pentru a putea opera într-o zonă interzisă.
• În Malaezia, Uber a făcut o donație către un centru de cercetare și inovare. Tot atunci, un fond din acel stat a făcut o investiție de 30 de milioane de dolari în Uber. Ulterior, Malaezia a adoptat o legislație prietenoasă serviciilor de acest tip. Autoritățile americane verifică dacă aceste plăți sunt corelate cu legislația.
• În Londra și alte orașe din Marea Britanie, Uber a pierdut licența de transport. A recuperat-o ulterior, promițând mai multe măsuri pentru siguranța călătorilor. Acum este sub supraveghere.
• FBI verifică în SUA dacă Uber a interferat cu activitatea Lyft, o companie rivală. Softul se numea ”Hell” (Iadul – n.r.) și crea profiluri false. Uber îl folosea pentru a monitoriza șoferii și prețurile. Programul a fost oprit în 2016.
• Atunci când hackerii au furat datele șoferilor și clienților, Uber a tăcut mâlc și nu a anunțat nici autoritățile, nici persoanele implicate. A plătit, însă, hackerii și i-a crezut pe cuvânt.
• Uber avea un ”serviciu secret” care fura date despre concurenți, îi spiona și își ascundea urmele.
• La fondare, în 2009, compania se numea Uber Taxi. Ulterior a eliminat ”taxi” din nume pentru că Uber consideră că șoferii sunt contractori independenți, nu angajați.
• În Marea Britanie a pierdut un proces, iar un șofer a câștigat dreptul de a fi recunoscut ca angajat. Uber nu a extins soluția către toți șoferii.
• Săptămâna trecută, în New York, șoferii Uber au făcut grevă tocmai din cauză că au stattuul de contractori. Neavând statut de angajat, acestora nu li se virează contribuții de pensii și nu au dreptul la concediu plătit. De asemenea, trebuie să plătească benzina din banii lor, ca și reparațiile la mașini.
• Uber a pierdut două procese la Curtea Europeană de Justiție. Compania argumenta că este „aplicație”, nu firmă de transport. A pierdut, așa că trebuie să aibă autorizații de transport. Vrea însă reglementări separate de cele privind taximetria. Polonia a adoptat condiții similare pentru ride-sharing si taximetrie.
• A pierdut definitiv un proces în Cluj-Napoca.
• Google a acuzat Uber de furt de secrete industriale. Mai exact, tehnologia mașinilor autonome. Procesul s-a închis după ce Uber a acceptat să plătească Google despăgubiri de 245 de milioane de dolari.
• Serviciile Uber au fost interzise temporar sau total în mai multe state sau metropole, de-a lungul timpului: Emiratele Arabe Unite, Israel, Franța, Grecia. În anumite cazuri, deciziile au fost ulterior schimbate.
• Uber s-a retras din Danemarca, după ce aceasta a impus ca șoferii să aibă case de marcat la bord.
• În SUA au apărut în 2017 informații despre agresiuni sexuale întâmplate în cadrul companiei. A urmat o investigație și mai multe persoane au fost concediate.
• Cofondatorul Travis Kalanick, pe când era și director general al Uber, s-a certat cu un șofer care l-a apostrofat că a schimbat condițiile serviciului. Totul a fost filmat.

Urmărește-ne pe Google News