ComenteazăAcum, poftim, se schimbă roata: Bunica îşi trimite nepoţii la vot. Mă refer la videoclipul „Așa a zis bunica!” care face ravagii cu Bunica care-şi îndeamnă nepoţii la vot. Dacă nepotul nu votează, nu îi dă pensia să meargă la Paris, zice povestea clipului. Îl ameninţă chiar cu Căciulata. Clar? Sper să voteze nepotul ce trebuie că nu pupă Parisul pe pensia Bunicii. Ce pensie o fi având Bunica de la ţară? O fi pensie “mărită de PSD”? Nu mai înţeleg nimic…
Am o vagă impresie că ideea din spate e cam aşa: Bunica poate da sfaturi bune, dar să nu voteze ea cumva.
Copii, hotărâţi-vă ce faceţi cu Bunica!
Deocamdată avem cel mai recent sondaj CURS:
“Dacă alegerile pentru Parlamentul European ar avea loc duminica următoare, pentru care dintre următoarele partide/alianţe aţi vota?”
Marjele în care se încadrează partidele:
PSD – între 29% și 25%
PNL – între 22% și 28%
USR-PLUS – între 10% și 14%
ALDE – între 8% și 12%
Pro România – între 7% și 11%
PMP – între 4% și 6%
UDMR – între 4% și 6%
Alt partid – între 1% și 3%
Ce ne facem? Cineva a greşit strategia de comunicare. Pe termen mediu şi lung nu cred că strategia revanşismului şi a haterelii în comunicare ajută Opoziţia nouă. Oamenii vor oferte consistente pe teme şi probleme concrete. Oamenii au obosit să urască. Ura nu ţine de foame. Mai ales că vin la anul parlamentarele şi localele. Hatereala e ca bumerangul: loveşte şi duşmanul, dar se şi întoarce şi loveşte mai tare pe cel care-l lansează.
PSD, care chiar dacă a încălcat multe limite suportabile politice, a ales strategia: noi am făcut şi noi promitem că facem. Strategia: minciuna promisă.
Dar se pare că marea parte a electoratului preferă mai mult minciuna promisă decât ura promisă. Minciuna e mai suportabilă decât ura. De ce? E altă discuţie.
Dar oare nu se poate fără ură şi fără minciună? Sau măcar ceva mai reţinut şi raţional…
Atuul scos în faţă de tânăra opoziţie este acel “curat” & “necorupt”. E un argument, dar nu foarte convingător în România. Românii, din experienţa din ultimii 30 de ani şi nu doar, ştiu că au avut de pătimit mai mult de pe urma “reformiştilor” decât de pe urma “hoţilor”. Başca: românii văd în hoţie ceva universal şi negociabil. Ei nu se tem aşa de mult de asta. Asta nu înseamnă că nu o condamnă. Doar se tem mai puţin de ea. Însă cuvântul “reformă” pentru ei înseamnă ceva profund negativ: iar ne taie salariile, iar ne pierdem jobul etc.
În acest moment, Opoziţia are un singur nucleu dur al mesajului său: venim să facem curat, să vă scăpăm de hoţi şi corupţie. Nucleul dur este legat de un discurs punitiv-represiv. Cu alte cuvinte, oferta anti PSD are un singur nume: REVANŞA.
Dar asta este o schemă veche, folosită deja la greu. Votăm nu CEVA, ci împotirva A CEVA. Votul negativ.
Am sperat mult că noua generaţie de politicieni va veni să ofere ceva, să pună în discuţie proiecte de dezvoltare, dezbateri despre politici fiscale, educaţionale şi de sănătate etc. Au venit doar cu Revanşa: îi radem pe “ciumaţi”. Cu un discurs ultrapopulist: băgăm “ciuma roşie” la puşcărie. Politica între bine şi rău, “ciumaţi” şi “curaţi”. În realitate, politica nu are cum să fie despre asta, ci doar despre Putere şi negocierea intereselor.
Povestea Revanşei politice însă nu e de ieri, de azi, ci e de când lumea şi pământul: e politica răzbunării, care este, de fapt, politica ce produce maşinăria urii care se termină cu lupta unora împotriva altora, repetitiv. Revanşă înseamnă Violenţă.
Problema mare în următoarea perioadă pentru cei cu mintea limpede e: cum minimalizăm Revanşa şi Violenţa. Că de oprit nu mai poate fi oprită.
Dar sper să greşesc. Iar Bunica are dreptate când vă îndeamnă la vot.
Vasile Ernu, scriitor
Citește și: