ComenteazăE important să celebrăm realizările, chiar dacă ele sunt puține, dar cel mai important este să ne recunoaștem toți, și romi și ne-romi, eșecurile, greșelile, ca precondiție pentru a merge mai departe cu succes și mai ales să medităm la situația reală a romilor din România. Și mă refer la cei 80% dintre romii care trăiesc în sărăcie lucie, fără curent electric, apă, canalizare, fără acces egal la servicii educaționale sau de sănătate și care locuiesc, de cele mai multe ori, la marginea orașelor, satelor, comunelor, în condiții insalubre, inumane.
Ar spune unii că așa le place romilor să trăiască sau că nu vor să muncească, să meargă la școală și câte și mai câte prejudecăți învățate încă din copilărie, dar care nu au legătură cu realitatea. Eu i-aș ruga să se pună măcar pentru o oră în locul copiilor din Mimiu, Pirita, Tinca, Pata Rât, comunități parcă uitate de lume și de primarii lor.
I-aș ruga să meargă să colecteze fier vechi pentru supraviețuire sau să muncească cu ziua, să împartă o farfurie cu ciorbă și o pâine la cinci sau șase suflete și i-aș mai ruga să accepte simțirea crudă, nedreaptă a discriminării, a cuvintelor tăioase aruncate ca săgeți ascuțite în sufletele oamenilor. Ar fi o oră utilă din viața lor, căci poate așa ar înțelege că răul se spune și se face ușor, dar că pentru bine e nevoie de omenie, de bunătate, de credință și dragoste de aproape, așa cum ne învață Iisus.
Și cu toate acestea, 8 aprilie este ziua în care trebuie să spunem, mai clar și mai tare ca niciodată, că rasismul împotriva romilor este un fenomen adânc înrădăcinat și că ne îmbolnăvește societatea.
Prin urmare, fără adevăr și reconciliere între romi și ne-romi și fără a recunoaște istoria romilor ca parte a istoriei României, acest fenomen rămâne, cu ușurință, adânc înrădăcinat, iar viitorul nu va fi unul al toleranței și al sprijinului reciproc.
Schimbările democratice de la Revoluție și până azi, aderarea la UE sau fondurile europene ar fi putut produce mai multe schimbări vizibile în comunitățile de romi. Cred că, din păcate, motivul este absența unei voințe politice reale, dar nu numai.
Programele și fondurile europene nu au ajuns prea consistent la cei mai vulnerabili din comunități, iar această abordare trebuie oprită.
Nu de puține ori, parte a fondurilor a ajuns în buzunarele unor oportuniști, iar romilor marginalizați li s-a ținut talpa pe gât, căci fără ei nu ar mai exista bani pentru proiecte. Nu au îndrăznit niciodată să lupte împotriva acestor oportuniști pentru că le-a fost limitat accesul participativ – cu alte cuvinte, oportunitățile de a se alătura, de a participa la luarea unor decizii care, în mod normal, ar fi trebuit să le îmbunătățească viața.
În acest sens, putem numi problema așa cum, de fapt, și este: o problemă a democrației. Și nu vom deveni o democrație care funcționează bine, atât timp cât există ură împotriva romilor, discriminare și rasism instituționalizat împotriva acestei comunități.
Cei care au astfel de atitudini, mai ales mulți dintre cei care iau decizii sau care implementează proiecte, trebuie să înțeleagă că atunci când le refuză romilor ceea ce nici n-ar concepe să li se interzică lor, arată lumii, mai degrabă, cum sunt ei, cei teoretic responsabili de bunăstarea unei minorități, pentru că, deși nu le interzic explicit drepturile, atunci când tolerează discriminarea, fac exact asta: îi pun pe romi în imposibilitatea de a se bucura de drepturi fundamentale ca educația, actul de identitate, accesul la servicii de sănătate, la un loc de muncă sau la o locuință care să dispună măcar de facilități de bază, ca apă curentă și electricitate.
Din cauza acestei politici inumane, dar și din cauza unei abordări ONG-iste care produce doar schimbări temporare, fără sustenabilitate sau care, din păcate, de cele mai multe ori, tratează romii pe post de clienți în proiecte, am pierdut cel puțin o generație. Banii UE pentru incluziunea romilor, până astăzi, nu au redus semnificativ din diferențele grave dintre cetățeni, ci, paradoxal, acestea au sporit.
Și, ca să fiu drept până la capăt, trebuie să recunosc și să spun că aș fi fost mândru să văd că reprezentanții romilor trag în direcția firească, însă, din păcate, mă văd nevoit să recunosc că mulți dintre ei s-au rătăcit pe drum ori și-au uitat rolul.
Există și între noi opinii diferite, lucru extraordinar de altfel, însă atunci când egoul o ia înainte, se produc circ și stagnare, dând satisfacție celor care vor comunitățile de romi îngenuncheate ca să fie ușor de manevrat mai ales în vremuri electorale și să trăiască foarte bine de pe urma lor.
Mulți lideri romi nu au înțeles niciodată și nici nu dau semne să înțeleagă că servilismul și pupatul mâinii ,,stăpânului nu fac decât să ne îndepărteze de la idealul comun al comunității noastre: egalitate, participare și incluziune. Aceștia au nevoie de revoltă morală. Din păcate, există politicieni și lideri iresponsabili, romi și ne-romi, care au cheltuit orbește, fără direcție și scop, în cel mai bun caz, așteptând ca acest lucru și numai acesta să rezolve în mod magic problemele.
Au uitat că incluziunea se bazează și pe umanitate, și pe solidaritate, și pe dreptate. Au uitat și că, peste toate câte sunt, există un singur Dumnezu de la care, ca și ei, cei amărâți cer îndurare și că ,,Tatăl nostru are aceleași cuvinte pentru toți.
Acest comportament crud față de comunitatea de romi sărăcește întreaga țară. Noi, ne-romi și romi, trebuie să lucrăm împreună pentru a stabili o nouă normă atunci când vine vorba de statul de drept. Trebuie să șlefuim mult la o țară în care nimeni nu va mai fi tratat într-un mod inuman și nedrept.
Cu toate acestea, rolurile noastre sunt la fel de importante. Trebuie să ne ridicăm, să vorbim și să construim acele poduri între oameni. Este vorba despre valorile și responsabilitățile noastre comune. Împreună, putem construi o țară dreaptă, umană și sigură, cu responsabilități comune. Așa, ne vom reuni la aniversarea următoare cu conștiința împăcată că am pornit pe un drum fără întoarcere, spre incluziunea reală a romilor, pentru care e nevoie de o lege cu buget adecvat pentru implementarea ei la nivel local. OPRE ROMA. Lupta continuă!
Versiunea în limba romani a acestui text:
Ame, e roma, das honoro pe 8-to avrilo vash amaro mashkarthemutno dives. Na anas honoro numaj pe romani kultura, chib thaj identiteto. Si vi jekh momento savo akharel amen te dikhas palal thaj de das godi vash o jekutno mondialo kongreso e romengo, pashal i Londra andar o bersh 1971 thaj palal o suno amare phapurengo, kaj na mangenas ni maj but ni maj cira de sar barrabaripen (egaliteto).
Si sherutno te anas honoro palal e rezultatura vi kana kadala si cira; ma o maj importanto si te prindzaras savorre, roma thaj gadze, so chi kerdam, so kerdam bilaches sar jekh pre-kondicia te dzas maj dur, sukchesosa et sheral te das godi palal i chachutni situacia e romenge andar in Rumunia. Thaj dav duma palal e 80% romenge kaj dziven and-o maj baro chororipen, bi te avel len elektrika, paj, kanalizacia vaj akceso egalno ki edukacia vaj sastipen thaj save train, butivar, ko agor e forurengo, gavengo, komunengo, and-e kondicie bi-udze, bi-manushukane.
But shaj phenen so kadja mangen e roma te train vaj so ni mangen te keren buki, te dzan k-i shkola et so de maj pre-koncepcie siklarde andar lengo rakloripen, tha saven na-j les ni jekh relacia e chachimasa. Me mangava len te thon pen makar jekh chaso and-o than e chavengo andar o Mimiu, Pirita, Tinka, Pata-Rit, komunitetura sar bistarde e lumatar e katar lenge mujale (sherutne).
Rugava len te kiden purano satri te shaj train vaj te keren buki e gesesa te den jekh charo zumjasa aj manresa pandze vaj shovutne ilorenge, thaj maj mangava len te akcepton o sentimento bi-milako, bi-chacho e diskriminaciako, e lavenge kaj chinen chuvde sar pusajlina and-e ile e manushengo. Avela jekh lacho chaso andar lengo dzivipen, soske shaj kada von hakjarena so o nasulipen phenel pes thaj kerel pen lokhes, numaj so te keres mishtipen trebul manushipen, lachipen, pakiv thaj kamipen opral tiro pashutno, sar o Iisus sikljarel amen.
Thaj savore kadalencar, 8 avrilo si o dives kana phenas, maj klaro aj maj zorales sar and-i sasti vrama, so o rasismo mamuj e roma si jekh fenomeno zurales prahome savo nasvaljarel amari societeta. Sar rezultato, bi chachimasko thaj pacha mashkar e roma aj gadze thaj bi te prindzaras e istoria e romengi sar kotor andar i istoria e Rumuniaki, kadava fenomeno achel lokhes zorales prahome, thaj o avutnipen ni ka avel jekh vash i toleranca thaj dzutipen jekh-avresko.
Le paruvimata demokratikane katar i revolucia dzi avdives, o andripen and-o UE vaj e evroputne fondura ashtinas te anen maj but paruvimata vizibilo and-e romane khetanimata. Numaj pakjav nasulimasa so i kauza si so naj jekh chachutni politikani voja, thaj aver cauze. E programura thaj e evropake fondura na aresle, dosta but, e maj chororikane khetanimatenge, thaj kadaja metoda trebul te lel agor.
Butivar, jekh kotor andar e love aresle and-e puzukja e oportunisturengo, thaj e chorrore romenge thode lenge o punro and-i khor, soske bi lengo ci maj avelas love vash projektura. Len na sas len ni jekh vrama zor te maren pen mamuj kadala oportunistura soske lengo akceso sas chindo – avere lavenca, ke shajutnimata te den andre, de len kotor ke decizie, save, normalo trebunas te keren majlaches lengo trajo.
And-o kadava senso, shaj te anavaras o problemo sar si pe chacheste: jekh problemo la demokraciako. Thaj na kam avasa jekh demokracia kaj dzal mishto dzi kana ka avel ura mamuj e roma, diskriminacia thaj rasismo institucionalo mamuj kadava komuniteto.
Kodola kaj si len kadala atitudine thaj sheral but andar lende save len decizie vaj save implementisaren projektura, trebul te hakjaren so atunch kana bimangen te den e romen so lenge na-j sar te na resel len, von sikaven sar si von kodola save, and-i teoria, si responsabilo palal o lachipen jekhe minoritetako, soske vi kana na chinen lenge direktno lenge chachipena, atunch kana akceptuin i diskriminacia, von keren ekzaktno kodo: thon e romen and-e situacia te na shaj te losharen pen palal e chachipena fundamentalno sar si i edukacia, identiteto, akceso k-o sastipen, jekh buki vaj jekh kher, paj thaj elektrika.
Sar rezultato kadale politikaki bi-manushikane, aj vi soske e ONG-ura anen paruvimata vash skurto vaht, bi te avel sustenabiliteto vaj savi butivar dikhel e romen sar klientura and-e projektura, hasardam minimo jekh generacia. E love katar o UE vask i inkluzia e romengi, dzi ages, na ciknjarde but e bare diference mashkar e themutne, tha maj but kadale barile.
Thaj kashte avav chachuno dzi ko agor, trebul te prindzarav thaj te phenav so avavas barikano te dikhav so e romenge sherutne cirden and-o lacho drom, numaj dikhav man and-i situacia te prindzarav so but andar lende hasarde pen po drom thaj bistarde lengo rolo. Si vi mashkar amende maj but opinie, kodo si jekh lachi buki, numaj so kana o egoismo lel anglal, kerel pes dilipen thaj achas pe thaneste, aj das satisfakcia kolenge kaj mangen so e romane komunitetura pheren pe changende kashte aven majlokhes keljarde, sheral kana si elekcie thaj te dziven but mishto opral lende.
But romane liderura ni hakjarde ni-jekh vrama thaj nich ni den semno so hakjaren ke te chumides o vast e rajesko tradel amen maj dur katar o idealo khetano amare komunitetako: barrabaripen, kotorliipen aj inkluzia. Len trebul len jekh revolucia etikani. Nasulimasa, si vi politichara aj liderura kaj naj responsabilo, vi roma vi gadze, save hale but love, bi te aven len direkcia vaj celo, save adzukerde so kodi buki aj numaj kodi te lacharel e problemura sar prdal magia.
Bistarde so e inkluzia si lan i baza pe manushipen, solidariteto thaj chachipen. Bistarde vi so opral savorende si jekh Devel katar vi von vi e chorrore mangen jertipen thaj so „Amare Dades” si les sajekh vorbe vash savorrende. Kadava komportamento bimilako mamuj o romano komuniteto chorrjarel sasto them. Ame, e roma thaj gadze trebul te keras buki khetanes te arakhas jekh nevi norma kana das duma palal o chachimasko them. Trebul te keras but buki vash jekh them kaj konik na ka maj avel diklo bi-manushikanes thaj bi-chaches.
Vi kadja, amare rolura si sa importanto. Trebul te vazdas amen, te das duma thaj te vazdas kodola podura mashkar manusha. Das duma palal amare valore thaj responsabilitetura khetane. Khetanes, shaj te vazdas jekh chachutno, manushikano thaj sigurno them saves si les khetane responsabilitetura. Kadja, ka kidasa amen ko avutno evento jekhe godjasa pachujme so astardam pe jekh drom bi irimasko, karing jekh chachutni inkluzia e romengi, savi trebul lan jekh kris lacho budzetosa kaj te avel thodi and-i implementacia ko nivelo lokalno. OPRE ROMA! O maripen dzal maj dur!