Exercițiu de optimism pentru 2021. Niciodată n-am vorbit atât de mult despre educație, schimbarea în școli depinde de noi

Criza COVID ne-a stors de resurse emoționale și financiare, dar tot ea a venit și cu noi orizonturi. Am făcut o sinteză cu 5 lucruri care s-au schimbat în bine în România, dar și la nivel global, în domeniul învățământului. Nu avem pretenția că este completă, așa că îi rugăm pe cititori să ne transmită părerile lor. 

Cu toții am făcut greșeli din cauza ritmului rapid de răspândire a virusului care a luat pe sus viețile noastre. Inclusiv președintele Klaus Iohannis a greșit când a prezentat prima oară, în fața întregii țări, formula de calcul privind încadrarea școlilor în scenariile verde, galben sau roșu. Se întâmpla cu o lună înainte de noul an școlar.

Președintele și-a cerut scuze a doua zi. A fost prima și singura dată când președintele Iohannis a recunoscut în fața cetățenilor că a greșit. Vreau să cred că a făcut-o cu cele mai bune intenții, mai ales că și el a fost profesor și înțelege îngrijorările actorilor din sistemul educațional.

1. Am învățat să ne adaptăm

Președintele Klaus Iohannis și autoritățile în general nu au fost singurii care au greșit sau care au fost nepregătiți în fața crizei COVID. Pentru mulți dintre noi, pandemia a fost și este o oportunitate pentru a învăța să ne adaptăm în situații de criză.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Am vorbit în anul ce tocmai s-a încheiat cu profesori și învățători din sate care făceau fișe de lucru pe care le lăsau la magazinul alimentar de pe strada principală, unde fiecare părinte venea când avea timp să ia fișa copilului său. 

Am vorbit cu profesori care au predat în clase unde nu s-a respectat distanța de cel puțin un metru (cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății) sau dotarea băncilor cu plexiglas, din dorința de a-și revedea elevii. 

Am vorbit cu adolescenți care au acceptat cu maturitate că nu se mai pot bucura de toate experiențele vieții de liceu: baluri, ieșiri cu prietenii în oraș sau să împartă un sandvici cu colega/colegul de bancă. 

Am vorbit cu elevi care au profitat de această perioadă pentru a căuta în mediul online alte surse de învățare, mai prietenoase decât cele pe care le foloseau profesorii lor.

2. Copiii și adulții au devenit mai conștienți de importanța rolului școlii

În 2020 am vorbit cu elevi de diferite vârste despre cât de mult fac diferența, pentru ei, explicațiile profesorului în sala de clasă. Mai ales la Matematică și alte științe exacte. La fel cum am avut ocazia și să văd copii de clasa a IV-a cu ochii mari și râzând în prima zi de școală, deși învățătoarea încerca să-i țină sub control ca un militar. 

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Însă scena care mi s-a întipărit cel mai mult în minte este cu un copil care a fost întrebat de învățătoare ce i-a plăcut cel mai mult în acea zi la școală. El a răspuns râzând: „mâncarea!“. Dincolo de râsete, acasă, într-o garsonieră din zona Gării de Nord, el nu era sigur că va avea ce mânca în fiecare zi.

3. Am vorbit mai mult despre sănătatea mintală

Lipsa școlii le-a dăunat copiilor și din punct de vedere emoțional. Mai multe studii, inclusiv ale cercetătorilor de la Universitatea Harvard sau Cambridge, arată că, din cauza izolării, depresia în rândul copiilor a crescut.

Pandemia a arătat că școala nu este doar o instituție educațională. Aceasta asigură bunul mers al societății și are rolul de a îngriji fizic și emoțional copiii. 

4. Pași importanți către digitalizarea educației, chiar dacă nu suficienți

Tot articolul pe Școala 9.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News