Pactul pentru Educație a picat „examenul maturității”: doar 22% dintre elevii din mediul rural care începeau școala când a fost semnat pactul au luat Bac-ul

În urmă cu 12 ani, în 2008, a fost semnat Pactul Național pentru Educație. Opt obiective, asumate de toată clasa politică, de la PSD-ul lui Mircea Geoană până la PDL-ul lui Băsescu și Boc, alături de PNL-ul lui Tăriceanu, PRM-ul lui Vadim Tudor, PC-ul lui Dan Voiculescu, același UDMR, precum și Minoritățile reprezentate de eternul Pambuccian (deputat al minorităților – n. r.).

Pactul a fost semnat și de sindicate, precum și de marile ONG-urile active în zona Educației la acel moment. Ce să mai? Un consens cum nu cred că s-a mai văzut în România de la Declarația de la Snagov.

Chirilă, Selly, Iohannis

La mai puțin de 3 ani distanță, în 2011, era adoptată Legea Educației Naționale, având la bază acest pact și strategia scrisă în baza lui. Legea e în vigoare și astăzi, dar pactul pare să fi fost de mult uitat. 

Tudor Chirilă cere un nou pact, Selly vrea să schimbe educația. Similar, președintele Iohannis a prezentat un raport, România Educată, care ar trebui să fundamenteze o nouă lege a educației și o mare schimbare în sistem. Nici Chirilă, nici Selly, nici Iohannis nu vin însă cu nimic nou față de discuțiile din 2008.

În toamna lui 2008, anul pactului, începeau clasa I elevii care au susținut Bac-ul anul acesta, generația lui Selly. Undeva pe la 210.000 de elevi, 106.000 mergând la școlile din comune, iar 104.000 de elevi, la școlile din mediul urban.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Aproape 35.000 dintre ei se pierd înainte de a termina opt clase, fie rămânând repetenți, fie, cei mai mulți dintre ei, ieșind din sistemul de învățământ cu totul. La examenul de bacalaureat din acest an s-au înscris aproape 124.000 de elevi.

Ceilalți, în jur de 86.000 de elevi din generația inițială, adică 41%, nu s-au înscris la examenul de Bac. Unii au optat pentru școlile profesionale, unde pot susține bacalaureatul anul viitor, dacă vor. Alții au rămas repetenți. Alții au abandonat.

Doar 88.000 au promovat Bac-ul anul acesta, adică 42% din cohorta inițială. Pe scurt, doar 4 din 10 dintre elevii care au început clasa I în anul în care era semnat Pactul Național pentru Educație au promovat examenul de bacalaureat.

Patru din cinci copii din mediul rural n-a promovat bacalaureatul

Atât cât ne permit datele pusele la dispoziție de Institutul Național de Statistică și de Ministerul Educației, putem spune că doar un elev din cinci (22%) care încep școala în mediul rural ajunge să promoveze examenul de bacalaureat.

Dintre promovații de anul acesta ai examenului, doar 23.500 provin din mediul rural. 23.500, în condițiile în care în clasa I, în 2008, erau în școlile rurale 106.000. De la puținele licee rurale n-au promovat decât 2.700 de elevi. Restul vin de la liceele din orașe.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Învățământul preuniversitar se încheie cu acest examen, așa că ar trebui în primul rând să-l percepem ca pe un instrument de evaluare pentru învățământul preuniversitar. Când mai puțin de jumătate dintre cei care intră în sistem ajung să-i promoveze examenul final, cum putem să considerăm acel sistem altceva decât un eșec? 

Iar când acel sistem are o rată de 3 ori mai mică a succesului pentru elevii a căror vină e că au început școala într-o comună și nu la oraș, cum putem să nu vorbim de discriminare sistemică? 

Cum altfel să-i zici, când în mediul rural sunt 83.000 de tineri, adică 80% dintre cei care începeau clasa I în 2008, care nu au promovat Bac-ul.

Anul viitor ar trebui să se susțină evaluarea transdisciplinară

Anul viitor vor susține Evaluarea Națională primii elevi care au învățat după programa nouă, prevăzută de legea educației din 2011. Ei sunt prima generație care s-a pregătit pentru teste de tip PISA. E neclar dacă vor susține evaluarea după modelul pentru care au fost pregătiți sau vor susține după același tipar tradițional. 

Teoretic, în 2021 ar trebui să stăm mai bine la testarea PISA. Asta nu va însemna că sistemul s-a îmbunătățit, ci că elevii sunt mai familiarizați cu testările tip PISA, iar profesorii i-au pregătit mai bine pentru acest tip de testare. Dar vom vedea.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Anul viitor, sau cel târziu în 2022, ar fi un moment potrivit pentru o evaluare a legii educației și a impactului pe care l-a avut asupra educației în România. Am putea înțelege mai bine și acel pact din 2008.

Urmărește-ne pe Google News