ComenteazăDe 29 de ani trăim într-o perpetuă criză ce va să vină.
Practic, nu prea am apucat să ne tragem sufletul vreo clipă, pentru că mereu ne-a pândit câte o amenințare iminentă. Iar lucrurile devin și mai înfricoșătoare în prag de alegeri.
Problema este că pregătirea următoarelor alegeri începe fix în momentul în care se anunță rezultatele exit-poll-urilor, așa că trăim într-o campanie electorală permanentă, fără să mai avem prea mult timp să ne ocupăm și de altceva.
Nu noi, neapărat, ci politicienii noștri. Dar asta ne afectează și pe noi.
De 29 de ani, așadar, fiecare rundă de alegeri reprezintă „ultima șansă“ a democrației.
În fiecare campanie electorală ni se spune că dacă, de data asta, nu votăm cum trebuie, ne-am curățat. Absența la urne sau un vot greșit va provoca apocalipsa. Dacă nu suntem atenți, dacă nu procedăm în unicul fel posibil, ceva nemaiîntâlnit de rău se va întâmpla.
Este, de fiecare dată, acum ori niciodată.
Trăind mereu cu aceste amenințări deasupra noastră, nu prea mai avem timp să gândim. Gânditul ne-ar răpi din energia de care avem nevoie pentru a împiedica sfârșitul lumii. Dar, negândind, începem să spunem prostii. Chiar și cei mai înțelepți dintre noi.
Săptămâna aceasta, cumva, a venit rândul doamnei Ana Blandiana să ne spună că există un nou tip de om, superior celorlalți oameni, de la care trebuie să așteptăm salvarea: „Cred că ar fi grozav dacă ar intra cât mai mulți tineri în politică și, din ce cunosc eu, acest lucru chiar se întâmplă. Dovadă că, chiar şi fizic, membrii USR sunt deosebiți de ai celorlalte partide”.
Diferențierea fizică a adversarilor nu este o noutate.
Se practică la scară mondială de foarte, prea multă vreme. În SUA, cetățenii de culoare nu au un secol de când și-au câștigat drepturile.
Nu a trecut un secol nici de când în întreaga Europă erau gazați oameni pentru că fizicul lor, poate ușor diferit, risca să întineze puritatea rasei superioare.
Azi încă există numeroase țări în care femeile, diferite, nu-i așa, fizic de bărbați, nu au absolut nici un drept.
La noi, un filosof celebru căuta oamenii la danturi nu cu multă vreme în urmă, lipsa dinților fiind, în opinia domniei sale, un semn clar al inferiorității.
Acum, prin respectabila voce a doamnei Blandiana, ni se induce ideea că superioritatea unui partid stă nu în ideile promovate, ci în diferențele fizice ale membrilor săi față de membrii altor partide.
Atunci când o societate, prin cele mai respectate voci ale ei, recurge la astfel de argumente, ceva nu este în regulă.
Ne mândrim că am înțeles și pe deplin adoptat deviza Revoluției Franceze de la 1789.
Dar nu ne place egalitatea, pentru că noi trebuie să fim superiori.
Nu ne place fraternitatea, pentru că ar trebui ca superiorii să fraternizeze cu cei mai puțin superiori.
Iar de libertate au dreptul să se bucure, de asemenea, oamenii superiori, pentru că ceilalți sunt fizic incapabili să o înțeleagă.
Citește și: