S-a făcut concurs pe incompetență, nesimțire și lipsă de empatie și l-ai câștigat. Asta pot să înțeleg. Dar de ce?
Explică-mi și mie, explică-ne nouă, Bă, Nilă, de ce ți-am plătit studiile de drept? Că noi le-am plătit.
De ce suntem atât de masochiști încât perpetuăm, de bună voie și nesiliți de nimeni, incompetența în formă continuată?
Bine, ar fi absurd să așteptăm un răspuns de la tine, Bă, Nilă.
Tu nu ne poți răspunde la întrebări mult mai simple, iar eu vreau să filosofăm.
Sunt chiar exagerat.
Suntem în august. Luna concediilor pentru bugetari de lux, ca tine sau ca ălălalt. Iartă-ne că încă așteptăm răspunsuri. De prin martie.
Sutem în august, Bă, Nilă, și tu tot nu poți să ne spui cum dracului ați pierdut două tone de droguri din trei. Cocaină, nu iarbă. Deci cum, Bă, Nilă?
Procurorii tăi sunt prieteni cu interlopii și se lasă ghidonați de ăia. Tu realizezi monstruozitatea?
Nu suntem, frate, în „Sons of Anarchy“. Nu jucăm într-un serial de pe Netflix. Noi, spre deosebire de tine, trăim în lumea reală. Și începe să doară.
Da, ne doare realitatea. Pe noi, nu pe tine și pe ai tăi. Voi, în incompetența voastră funciară, nu sunteți atinși.
Te plătim cu 230.000 de lei pe an. Tu de ce crezi? Îți dăm banii ăștia ca să fii bun, ager, atent și activ. Și, Bă, Nilă, nu ești. Chiar nu ești.
De banii ăștia am putea să ne luăm un procuror-șef al DIICOT care chiar să știe meserie. Nu prea știu de unde, acum, dar lasă-mă să caut puțin pe OLX. Sigur găsesc ceva.
Nu-ți e rușine, Bă, Nilă, că ești incompetent?
Nu, nu-ți e.
Bă, Nilă…