ComenteazăLuni bune, Klaus Iohannis s-a împăunat cu lucruri pentru care nu avea absolut nici un merit. Nici măcar unul mic, micuț, de sămânță. Ieșea triumfal la declarații de presă sfidătoare și ne spunea, apăsat și imperial, cum îi este modelul, că el și guvernul au gestionat foarte bine criza creată de noul coronavirus.
Criza era și atunci departe de a se fi terminat, nu dispăruseră infectările zilnice, nu se întâmplase nimic ce să ne spună că am scăpat. Dar micul toboșar mecanic înșurubat la Cotroceni ne spunea că el însuși, mânând în luptă un guvern de megapricepuți, a gestionat.
Ăsta este, din nefericire, președintele românilor într-un moment în care am fi avut nevoie de un lider. Nu s-a putut, nu s-a găsit. Ne-am pricopsit cu un gestionar. Un fecior de prăvălie care, prin tenacitate și ambiție, a reușit să-l impresioneze pe proprietar, care i-a încredințat cheile dughenei, i-a dat pe mâini registrele contabile și a plecat în vacanță pe termen nelimitat. La plecare, i-a lăsat și o mașină aproape nouă, funcțională, numai bună să sucească pe stradă gâturile pipițelor ușor impresionabile.
Din când în când, proprietarul mai dă câte un telefon, de control: „Ia zi, băiete, merg lucrurile?”, “Merg, merg. Gestionez foarte bine totul, nu vă faceți griji. Aveți încredere, totul e din ce în ce mai bine!”, răspunde gestionarul în timp ce se chinuie să-și dea seama cum să acopere cu o batistă caroseria boțită a limuzinei de reprezentare, pe care tocmai a băgat-o în ditamai gardul de beton.
Președintele Iohannis a gestionat foarte bine criza medicală. Atât de bine, încât azi am ajuns la incredibila cifră de 3.967 de morți. Visăm de decenii să fim pe primele locuri din Europa. Suntem. Suntem pe locul 10 din 48 la numărul total de decedați din cauza infecției cu SARS-CoV-2 și pe locul 8 la numărul total de cazuri.
Printre țările din UE suntem și mai fruntași. Suntem pe locul 8 la numărul de decese și pe locul 5 la numărul total de cazuri. Iar printre țările Europei Centrale și de Est membre ale UE, suntem campioni absoluți.
Și, atunci, ce a gestionat bine Klaus Iohannis? Ce a gestionat bine guvernul său? Există, oare, specializarea în gestionarea dezastrelor care se adâncesc de la o clipă la alta?
A gestiona o criză înseamnă să reușești să o stăpânești, să-i atenuezi efectele, nu să le accentuezi. Poți fi gestionar de aprozar, iar aprozarul să se îndrepte rapid spre faliment. Da, da, se poate. Dar asta nu înseamnă că gestionezi situația. Înseamnă doar că ți-ai pus în piept, peste halatul slinos, un ecuson pe care ai scris, singur, “gestionar“. Atât.
Oare câți dintre cei 3.967 de morți de până marți au murit pentru că n-au avut la dispoziție o mască de protecție care să-i ferească de infecție? Dacă sunt mai mulți de 64, și e foarte posibil să fie, guvernul actual, care se preface de aproape patru luni că asigură măști persoanelor nevoiașe, este mai criminal decât guvernul forțat să demisioneze după tragicul accident din Colectiv.
Desigur, gestionarul e doar gestionar. Când lucrurile scapă de sub control, în fața celor care-i cer socoteală, el va găsi mereu o scuză penibilă: “Nu e vina mea, e vina proprietarului!”. În cazul ăsta, proprietarul este poporul. Și, desigur, e vina lui. Așa va fi. Mereu. Doar n-o să-l tragem la răspundere pe bietul gestionar, nu?