Partidul Recorder. Partidul Nordis. Marele secret: de fapt, nimeni nu vrea să schimbe nimic

Asta e, de fapt, marea promisiune. Dacă pe plan intern atingi subiectul „imobiliare” sau „taxe”, se urlă. Dacă pe plan extern întrebi de Gaza, ți se va răspunde că mor copii în Ucraina. Dacă întrebi cum oprim moartea copiilor în Ucraina, ți se va spune că prin și mai multe bombe și drone.

Cea mai cretină manifestare a luptei pentru non-schimbare s-a văzut oricum deja. La europarlamentare am fost invitați să votăm, dar orice am fi votat, și puțin mai la stânga față de un regiment de dreapta, și la dreapta, votam tot cu Ursula von der Leyen. Acum se pare că, orice ai vota dintre trei prezidențiabili, votezi Bolojan. Ciolacu tot afirmă senin că va propune un fanatic probusiness prodreapta ca premier, deși se presupune că reprezintă un partid care se mai gândește și la angajați, și la unii care nu trăiesc din rente după 5 apartamente în Cluj.

Mai mult, niciunul nu vrea schimbări de taxe, se pare că e perfect cum e. Se tot plâng că nu se colectează oricum destul. Și ce-ați păzit? Avem telefoane care ne sugerează instant să cumpărăm chiloți dacă am pronunțat cuvântul „chiloți”, dar nu putem să digitalizăm și să urmărim bani, profituri, camioane cu fructe, legume, cereale, lemne.

Recomandări

Primul tren nou cumpărat de România în ultimii 20 de ani s-a stricat a doua zi după inaugurare

Niciunul nu vrea să schimbe trendul de cheltuieli din ce în ce mai mari pe armament. Înțeleg să ai o reacție defensivă, să ții discret pasul cu NATO, dacă tot te-ai băgat, dar cine te forțează să te umfli în pene?

Lasconi pare că va conduce un grup de mercenari antiruși useriști direct pe front. Simion vrea să bage Ucraina în NATO, de parcă nu tocmai această idee ar fi fost și la baza agresiunii ruse. Și, cum spuneam, despre un Israel care a intrat peste civilii din Gaza fără nicio milă, despre politicile legate de palestinieni de-a lungul timpului, nimic.

Solidarizarea după atacul Hamas era absolut normală, tot comportamentul față de ONU, civili, ziariști, de după, fără justificare. Suntem prea mici să ne pronunțăm pe așa ceva, se spune, dar nu suntem prea mici să tot dăm din gură aiurea că trebuie să ne luăm ba de Rusia, ba să ne ferim de China etc. Ai noștri repetă ca papagalii ce văd că le e permis să zică.

Bolojan-premier e promisiunea pentru o anumită clasă, că se va extinde un fel de pătură de rentieri imobiliari. Rentierul imobiliar are un vis puțin diferit de un antreprenor clasic în capitalism. Vrea doar să stea geaba și să încaseze chirii, atât! Vrea să-și pună economiile într-un cartier din Cluj și să ia înapoi „salariu de șmecher”. 

Recomandări

Milionarul Dorel Tamaș, urmărit internațional timp de 13 ani, a scăpat de închisoare prin prescriere. Unde s-ar fi ascuns în acest timp

Evident că e o blasfemie să mai spui în condițiile astea că trebuie ca statul să constituie un plan de locuințe sprijinite de stat, antispeculă. Simion e singurul care a atins problema, într-un mod aberant și nerealist, dar măcar a atins-o! – asta e pentru cei care se miră că de unde are Simion procente.

Nordișii și Recorderii

Recorder e un foarte bun site de investigații, cu credințe ultraliberale pe care nu (și) le recunoaște, tipic de altfel. Dreapta lor ar trebui să fie „normalul” colectiv.

Clasa socială Recorder nu greșește niciodată, n-are cu cine vota, dar a adus dreapta la putere și după ce n-a ieșit votul cum trebuie. Cum necum, votează mereu cât mai la dreapta, se închină la antreprenoriat și crede că Iohannis a fost o dezamăgire, nu chiar o creație firească fix a crezurilor lor politice.

Evident, nu mă refer la ziariștii de la Recorder, ci la un profil general al alegătorului care folosește Recorder pentru a-și justifica opțiunile.

Noul material de succes, cel despre Iohannis, e ca un manifest politic al partidului Recorder: noi, alegătorii de bine, am avut intenții bune, dar uite cum Iohannis ne-a trădat. Ce înseamnă „ne-a trădat”? Că n-a dat în PSD?

Păi, a făcut și asta când i-a folosit. Să-ți faci iluzii că ar fi putut fi bine când omul era pe față un profitor provincial tipic, speculator de imobiliare dubioase, să închizi ochii la felul în care Dragnea a fost închis pentru că a angajat fictiv pe un salariu mediu o pesedistă, să nu vezi că pe Iohannis l-au „uitat” până în ultimele luni de mandat, asta înseamnă să fii alegător Recorder. Plus disprețul pentru alegătorul de categoria a doua, descris foarte bine de Vasile Ernu.

Votanții de tip Recorder nu recunosc niciodată că au greșit, ei doar sunt prea buni pentru lumea asta. Inclusiv cei care cumpără vreo două-trei apartamente ca să aștepte să crească prețurile nu înțeleg că intră într-o fundătură, într-o roată speculativă în care ar face bine să se mai enerveze și pe o piață sălbatică a imobiliarelor, nu doar pe alde Ciorbă, Ciolacu.

Asta îmi amintește și de ăia care nu vedeau nicio contradicție între investiții sălbatice în blocuri și vile claie peste grămadă în București, mulți fiind parte din șmecherie, și faptul că orașul a devenit greu suportabil. Erau ecologiști în Deltă și turbo-imobiliari în oraș.

Poporul Nordis e mai mic decât poporul Recorder, sunt găști tot de „oameni deștepți și frumoși”, dar care sunt și foarte cinici. Ciolacu e din Nordistan. Să dai argument suprem pentru excursii de lux împreună cu ceilalți gușteri cum că „sunt banii mei” este ridicol. Și mai ridicol e cum toți soldățeii PSD au repetat zile în șir că „sunt banii lor”.

Îmi amintesc și când l-am întrebat pe Ponta de ce tot o arde cu Sebi Ghiță pe la toate etapele de Formula 1, n-a putut să găsească un sport mai puțin bazat pe cheltuieli de lux? Răspunsul suna cam la fel: e o pasiune personală, n-ai ce să-i faci când te lovește, ziceai că s-a născut în hangar, într-un Ferrari.

Liderii precum Ponta, Dragnea, Ciolacu afișează tot un individualism liberal, dar mai de provincie, nu visează ca poporul Recorder să stea într-un cartier rezidențial de lux de unde să arunce cu hârtii de un leu în pensionari și salariați „la minimum”. Ci visează să ia bani de la ăștia și să dezvolte un lux autohton, o combinație de cumetrie și nășie, cu Dubai. Cam cum erau și grupul Cocoș, Videanu și tot felul de pe la Monaco, pe când era Băsescu pe cai mari: mici cu bere, cu table, dar cu șezlong de 100 de parai de persoană.

PNL și PSD sunt ce e USR pentru orașele foarte mari. USR n-a adus în față decât rentieri din retrocedări, din averea lui tăticul sau din comisioane la fonduri europene. PNL și PSD s-a specializat pe regiuni, pe provincii – PNL e de-a dreptul partid regional dacă ne uităm.

Aceste două mari găști, foarte active electoral, sunt amândouă obsedate de imobiliare. Retrocedările aiurea făcute în anii 2000, autorizările nebunești de construcții le convin ambelor găști. Este singurul business pe care îl înțeleg și care le produce putere și bunăstare. De toate s-ar lua, dar nu de un bloc construit aiurea. Și scandalul Nordis a venit din specula bazată politic a unei găști. Sunteți siguri că nu sunt de prin toate partidele care și-au făcut banii fix așa?

Corupție oricum e, ideologie nu e destulă

Vi s-a tot spus că nu contează ideologia. Ba contează. Poate așa înțelegea și Ciolacu ceea ce un lider social-democrat ar trebui să înțeleagă instinctiv, măcar pentru că te întâlnești cu atâția amărâți cu pensia cât rețeta pentru o boală cronică de inimă. Că nu te poți plimba nici pe banii tăi cu avioane private, nici dacă ai avea banii ăia din surse transparente! Nu e cazul, Ciolacu câștigă 3-4 mii de euro pe lună, ăștia nu-s bani de lux, sunt de clasă de mijloc și cam atât.

Poporul Recorder tot repetă că se poate rezolva prin anticorupție. Corupție va fi mereu, mi se pare că n-am făcut mari pași decât în a spăla corupția de brutalitate, se face mai fin acum, dar cam atât. Iar pentru cazuri spectaculoase de corupție mai uitați-vă și pe la spanioli sau germani, francezi, sunt și acolo lovituri de te doare capul.

Ce au ei și nu avem noi? Păi, tocmai că nu au rușine să se recunoască ideologic în anumite zone de interes: bugetari care înțeleg importanța administrației, nu antreprenori ratați ca la noi sau antreprenori pe bani publici, două oximoroane ideologice, nu neapărat încadrabile la corupție.

Vi se tot explică, într-un mod mai agramat politic decât ăia care urlă „marxism” de-a-n boulea, că nu mai există stânga-dreapta. Ba da, există. Și există și extremă dreapta care se manifestă în rit neoliberal acum – adică ăștia vor să facă business și să taie din aportul statului ca să bage bani în cușme și în ițari dacici și, bineînțeles, în buzunarele unor afaceri care nu rezistă decât cu subvenții.

Însă asta aș vrea să rețineți, în timp ce vă calculați banii pentru facturi: cum de avem așa luptă când toți sunt de acord? Toți fantazează militar în mod agresiv, de la Ciolacu la Simion (care vrea pace…). Toți vor să nu cumva să se schimbe ceva, să rămână familia tradițională la fel, indiferent că ai nimerit în familie abuzivă sau nu, să se taie din cheltuieli bugetare (fără să vezi că spitalele gâfâie grav), să dereglementezi când tocmai asta e buba, și să tot dai bani tinerilor săraci să facă business cu vulcanizări eco și saloane de pus de unghii. A, și nu uită de poezia cu micii fermieri, care sunt de fapt fie foarte mari, fie sunt familii subvenționate să se autoexploateze.

Trăim în lumea perfectă, nu trebuie nimic schimbat, asta ne transmit candidații noștri. Și nu numai ai noștri. Lumea vestică disperă să țină totul neschimbat, să-și mențină o supremație amenințată grav de China. Ei bine, schimbările vin și dacă nu și le doresc respectivii.

Orice milimetru schimbat îi va arunca în derută pe astfel de soldățoi/soldățoaie. Să ieșim din cercul vicios Recorder-Nordis, asta ar fi ideal – nu se va putea face cât timp partidele produc numai boți vorbitori triști. Dacă le tai prezentarea din josul ecranului, nu știi de la ce partid sunt. Și asta nu pentru că nu contează ideologia. Contează mai mult decât oricând.

Foto: Facebook

Urmărește-ne pe Google News