Dincolo de spaime antiștiințifice, conspiraționiste, există și o neliniște populară împotriva cinismului de business. Pe scurt, se crede că marile companii farmaceutice ar face orice pentru bani. Din păcate, astea nu mai sunt conspirații, sunt date reci, au fost momente în ultimele decenii când industria big pharma a acționat cu un cinism incredibil, ajungând până la a retrage medicamente ultraeficiente, dar prea ieftine (am povestit aici astfel de cazuri). Comportamentul nu s-a schimbat nici în epoca SARS-CoV-2.
Când Financial Times anunță că Pfizer a mărit cu peste 20% prețul la vaccin, Moderna, cu 10%, de fapt ai pus o bâtă în mâna antivacciniștilor. Se vor găsi explicații (au crescut prețurile peste tot, inclusiv la materia primă în pharma sau că s-au înregistrat pierderi pe alte paliere în pharma, cu alte medicamente), dar un fapt e cert: în primăvară Pfizer, Johnson&Johnson, AstraZeneca au plătit acționarilor dividende în valoare de 26 de miliarde de dolari.
Cu 26 de miliarde vaccinai toată Africa, spun experții de la Oxfam (un conglomerat mondial de organizații caritabile, n.red.), cei care vehiculează și termenul de „apartheid farmaceutic”. Corporațiile producătoare de vaccin au vândut mai tot țărilor bogate.
Într-un an și jumătate de pandemie s-a făcut tot posibilul pentru profit și mai nimic pentru redistribuirea vaccinului cât mai echitabil înspre țările sărace. Echitabil nu pentru că am fi buni la suflet, ci pentru că altfel nu scapi!
Deja varianta Delta afectează serios efectul vaccinurilor existente pe piață. Cu cât lași mai mulți nevaccinați, cu atât mai periculoase sunt mutațiile virusului.
Organizația Mondială a Sănătății a recomandat o mai mare concentrare pe fabricarea vaccinurilor pentru distribuție în afara țărilor dezvoltate, în loc să se concentreze toată lumea pe producția acelui „al treilea vaccin”, care ar completa imunitatea celor vaccinați deja. Companiile și politicienii europeni sau americani n-au răspuns, dar răspunsul e implicit: dacă am face asta, s-ar pierde o cârcă de bani.
Bani publici, profituri private
O particularitate a afacerii cu vaccinuri este, pe de o parte, faptul că inovația a fost asigurată, de fapt, din fonduri publice, nu din investițiile private în cercetare, cum vor fanaticii liberalizării piețelor să prezinte. Numai în cazul Moderna și Pfizer investițiile publice s-au ridicat, după estimări, la 8 miliarde de dolari.
De cealaltă parte, achizițiile au fost făcute de state, nu de indivizi, în particular. Tot bani publici. În felul acesta s-ar obține o negociere mai bună cu aceste corporații. Dacă n-ar fi fost state sau organizații suprastatale (UE), am fi avut prețuri și mai mari, probabil. Pentru că aici nu e vrăjeală cu „piața liberă”, ai companii în situații de monopol, care fac ce vor.
Să spunem că mărirea prețului nu pare să supere pe nimeni, nici în stradă, nici la nivel înalt. Unii cetățeni sunt pierduți în filmul cu apărarea propriului corp de injecția statului, unii lideri și mega-lideri tac chitic pentru că nu au nicio putere în fața comportamentului șantajist al big pharma.
Și așa apare situația în care bagi banii publici în cercetare, fac unii produsul, li-l plătești tot din bani publici și ai la final un profit gras asigurat firmelor, cu precomenzi uriașe.
Din acest motiv și lupta cu antivaxării își pierde din credibilitate. Dacă s-ar fi văzut mișcări politice – că doar suntem în situație de urgență, nu? – în direcția scăderii puterii big pharma, dacă am fi văzut UE dându-se de ceasul morții să-și câștige autonomie în producție „de stat” a vaccinurilor, de anulare a patentelor producătoare de bani cu nemiluita, da, atunci noi, ceilalți, care avem încredere și în știință, și în nevoie de organizare colectivă pentru situații critice, am fi avut un argument forte. Pe când așa, conspirațiile pot să zburde, practic îi și ajută pe afaceriști. Ignoranța antivaccin poate să crească, în felul ăsta slăbind presiunea politică adevărată asupra businessului, pe o distribuire corectă și a vaccinurilor și a veniturilor.
Cetățenii nu simt direct costurile, statele se împrumută și cumpără vaccin în numele lor. Banii obținuți de afacerile din vaccin adâncesc inegalitățile între state și între averi. Iar sentimentul de conspirație se adâncește, pentru că avem de-a face cu o extragere nesimțită de rente din situații de criză.
Care era textul oficial universal acum un an și ceva? Lăsați!, se face vaccinul, o să fie mai scump la început că așa stă treaba, dar apoi lucrurile se vor îmbunătăți, costurile vor scădea etc. Că așa merge piața. Piața merge cum vor cei câțiva pioni care o controlează, de aici și indignarea și sentimentul a milioane de cetățeni că sunt păcăliți.
Sigur, am putea fi mai deștepți, am putea ieși în stradă împotriva unor astfel de scumpiri sau de tratament cinic al unei catastrofe – e ca și cum ai băga taxă de salvare în timpul unei inundații, cine vrea să-l iau cu barca, să scoată banul! -, dar nu suntem așa de deștepți, noi ăștia din zonele bogate ale lumii (da, e și România pe aici, mai pe margine). E mai simplu scenariul catastrofic hollywoodian în care în loc să contești sistemul, contești vaccinul, în loc să contești afacerea, contești leacul.