Dacă va face poc, probabil Putin se va muta cu cățel și purcel în estul îndepărtat al Rusiei, frecându-si mânuțele la gândul soldaților din flancul estic al NATO care vor mai accepta să staționeze într-o zonă cu posibili nori radioactivi. Evident în timpul ästa propaganda rusă de stat, adevăratul tanc imbatabil al războiului, va tura motoarele la maxim dând vina pe ucraineni.
De partea cealaltă, Zelenski sleit de a aprinde chibrituri īn toiul gerului precum fetița cu chibrituri a lui Hans Christian Andersen, mă refer aici la armele occidentale livrate Ucrainei, prea puține față de arsenalul necesar pentru a opri invazia rusă, își va face de asemenea calculele privind nmoralul soldaților ruși prinși sub norul radioactiv.
Războiul e cu garda jos, un meci de box în care ultimii pumni se dau cu încetinitorul, ochii sunt acoperiți de vânătăii, niciun boxer nu mai vede clar, bâjbâie în orgoliul încleștării, riscul e să se prăbușească mai degrabă tavanul sălii din cauza presiunii, decât să cadă un luptător podea.
America e departe, precum o telegramă parfumată trimisă de soție spre front, care a rămas în tolba poștașului.
Pe scurt, simplificat, așa arată tabla de șah. Doi șahiști fumează de zor în timp ce joacă încrâncenați de masculinitate, într-un parc, iar audiența inhalează fumul, tușind molipsitor până își scoate plămânii. Lângă ei, nițel mai încolo, e plin locul de joacă cu copiii a căror zâmbet nu-l mai merităm ca omenire. Eșuăm tot mai grosolan, în viitor vom contempla responsabilitatea la muzeu, chicotind de sub măștile de gaze, precum niste găini închise în boxele duhnind de vanitate.
Foto: Hepta