Dacă se inaugurează – şi după aceea – acest pasaj va trece peste o intersecţie în T, pe un fotogenic pod cu hobane, va coborî în partea cealaltă şi va duce maşinile în fix acelaşi loc ca înainte, şoseaua Virtuţii. Totul la preţul impresionant de peste 400 de milioane de lei.
Ca orice mare lucrare publică, şi asta e întârziată cu anii, iar presa a pistonat mereu autorităţile ca să afle în ce stadiu e construcţia, când va fi gata etc.
Dar nu întârzierea e marea problemă a pasajului Ciurel, ci faptul că stă acolo degeaba şi reprezintă bani aruncaţi pe fereastră, după o idee falită a fostului primar Oprescu, dusă otova la capăt de administraţia PSD.
Conform planului iniţial, pasajul ar trebui să se continue către vest, pe fostele maidane de lângă Lacul Morii, cu un “drum urban expres” de vreo 5-6 km care să iasă în şoseaua de centură a Capitalei.
Mergem în direcția opusă a dezvoltării urbane moderne
Urbaniştii şi societatea civilă au criticat din start acest concept învechit, de anii 60, de a face de-a curmezişul oraşului şosele de mare viteză, suite din loc în loc pe pasaje supraterane, ce aduc traficul în centru. În cazul de faţă, de-a lungul Dâmboviţei, prin zona căminelor de la Regie.
Ar fi exact opusul trendului din Europa, unde asemenea pasaje şi drumuri rapide prin zone rezidenţiale sunt azi demolate, în favoarea unor soluţii urbanistice de secol XXI.
Nebunia e că, între timp, situaţia pe teren s-a schimbat atât de mult încât, chiar să se vrea, acest drum de mare viteză nu se mai poate face. Din celebrul şi nătângul clişeu al “autostrăzii suspendate” cu care a câştigat Oprescu primăria în 2008 va rămâne viitorimii doar o ciozvârtă: un mare pod către nicăieri.
În ultimii zece ani, edilii PSD ai Bucureştiului au vorbit mult şi au făcut puţin; în cazul de faţă, nici măcar nu s-a stabilit un traseu clar pentru acea şosea dincolo de pod, necum să se facă exproprierile necesare.
Aşa că, an după an, s-a construit pe terenurile de faţa pasajului Ciurel, inclusiv blocuri cu 8-10 etaje, după cum se vede în poza făcută din aer.
Presupunând că cineva ar vrea să continue proiectul (stupid) de drum, nu mai e loc pe unde. Costurile exproprierilor pentru 5 km de intravilan sunt astronomice şi nu mai justifică economic investiţia, după cum ştie bine şi primăriţa Firea, care a zorit construcţia podului, dar n-a mişcat un deget pentru rest, pentru că acolo situaţia e insolubilă.
Se pregătește o luptă politică a nonsensului
Prin asta şi-a creat şi o armă politică teribilă cu care să lovească în adversari, dacă pierde alegerile. Nicuşor Dan şi USR-PLUS s-au opus tot timpul ideii de autostradă urbană şi au criticat acest proiect.
Dacă iese primar, candidatul dreptei va moşteni un pasaj rutier fără utilitate, ce trebuie continuat cu un drum imposibil de făcut şi dăunător oraşului, în timp ce Firea şi Aurelian Bădulescu vor face gălăgie din opoziţie că “noi am terminat podul, iar voi nu sunteţi în stare să continuaţi proiectul, vă bateţi joc de o investiţie de 400 milioane…” ş.a.m.d. Va fi luptă de gherilă în Consiliul General, pe tema asta şi multe altele.
Cireașa vopsită de pe tort
Există alternative rezonabile la “drumul urban expres”, de exemplu străpungeri rutiere către centura ocolitoare de-a lungul unor străzi existente. Astea ar fi proiecte normale, ar costa mai puţin şi ar rezolva aberaţia cartierelor “cul de sac”, din care nu se poate ieşi decât mergând spre centru, cum ar fi Giuleşti ori zona bd Timişoara.
Harta de mai jos prezintă astfel de soluţii alternative, propuse de asociaţia civică de cartier ce se opune de ani de zile proiectului Ciurel-Autostradă.
Revenind la apropiata inaugurare politică a podului, cireaşa de pe tort o reprezintă scandalul din zonă dezvăluit ieri într-o postare de jurnalistul Vitalie Cojocari: constructorul-Dorel a vopsit elementele metalice prin pulverizare, ceea ce a creat în zonă un frumos nor de vopsea împrăştiat pe sol, pomi şi mai ales pe maşinile oamenilor, care au acum caroseria şi parbrizele decorate cu mici bulinuţe roşii.
Vor urma, desigur, procese şi despăgubiri, care vor mai urca niţel preţul ctitoriei.
P.S. 18 ONG-uri şi asociaţii civice de cartier, între care cea menţionată mai sus, organizează în 20 septembrie o dezbatere publică online cu candidaţii la Primăria Generală, în care va fi atins şi subiectul pasajului Ciurel.
Video: Andrei Pașa; Foto: Agerpres
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!