Orice rutină e plictisitoare. Faptul că PSD, într-o bună măsură, e un partid de mârlani, hoți și oportuniști agresivi a devenit cumva banal. Comparativ cu Vanghelie, Hrebenciuc, Nicolicea, Dragnea, Florea sau Olguța, orice prostălău cu un pic de noroc sau bun-simț pare o glorie. Este și cazul primarului de la sectorul 4.

Ne-am obișnuit ca PNL să fie un partid de moluște pasiv-agresive, așa că orice individ cu o brumă de echilbru și coloană pare un erou. Iohannis, în discurs și în scris, este de o mediocritate paralizantă, dar comparativ cu Viorica este o lumină. Președintele este foarte departe de a fi un far al eticii și moralei, dar comparativ cu Dragnea poate fi canonizat. PNL este încă partidul vameșului Blaga, al admiratorilor domnilor Oprea și Gușă, Rareș Bogdan, al lui Bușoi și al baronilor locali de tip Falcă sau Hava.

Banalitatea putreziciunii

Constantinescu, Năstase, Geoană, Ponta, Băsescu, Tăriceanu, Meleșcanu, Ciorbea sunt, fiecare în parte și mai ales retrospectiv, niște blesteme, dar comparativ cu oamenii din jurul lor păreau toți să aibă potențialul de a salva România. Nepotismul, corupția, mârlănia și prostia clasei noastre politice au devenit banale.

Cumpănașu a fost favoritul televiziunilor, un fel de Oprea al mișcării civile din România. Au fost puține ambasade în România care să nu-l invite la parangheliile cele mai sofisticate sau să îl ignore când era vorba de finanțări sănătoase. Cumpănașu, la fel ca Oprea, este un sociopat sinistru, care și-a ratat o carieră magnifică de mafiot. 

Majoritatea oamenilor într-adevăr buni  din politică – și sunt încă destui, mai ales în USR și în PLUS – au dispărut din atenția publică. Ei au lăsat locul celor care pot să joace rolul politicianului promovat de televiziuni de tip Antena 3, Realitatea TV, România TV sau alte copii mai mult sau mai puțin sofisticate ale haznalei jurnalistice care a fost OTV.

Toate posturile menționate sunt controlate de foști politicieni cu legături foarte strânse cu fostele sau actualele servicii de securitate: Dan Voiculescu, Ghiță și Gușă.

“Noua generație” se încălzește pe margine

Modelul lui Dan Diaconescu a fost urmat cu foarte mult
succes de Gabriela Firea, Rareș Bogdan și Carmen Avram. În mod sigur vom vedea
transferul către politică al altor „vedete” de același tip. Audiențele sunt
făcute de emisiuni de scandal, de specialiștii în aruncat cu lături și de foști
politicieni care între timp au devenit smardoi TV de tip Ciuvică.

A face bine în mod constant și a avea bun-simț este, din nefericire, mult mai plictisitor, căci nu produce știri. În plus, oamenii care au reușit profesional și au bun-simț în general nu sunt deloc buni în condiții de scandal. Nu există nimic atractiv în decență nici pentru televiziuni, nici pentru presă, nici pentru alegători.

Probabil de aici și tranziția înceată, dar sigură a USR către politicianul clasic. Tupeul, scandalul, circul și oportunismul încep din ce în ce mai mult să fie cartea câștigătoare și în USR, căci altfel nu te invită nimeni la posturile de televiziune. Din cauza unui public cu o cultură politică inexistentă, cariera unui politician deocamdată depinde strict de popularitatea lui, și nu de ceea ce a făcut bun pentru comunitate sau de competențe.

Nu e momentul să fii moale

PLUS este în cea mai proastă situație, paradoxal, tocmai din cauză că zdrobitoarea majoritate a oamenilor cât de cât vizibili de acolo sunt aproape incapabili de conflict și cu o toleranță la scandal spre zero. Am lucrat cu ei și eu păream, prin comparație, un monstru certăreț și în permanență nemulțumit de ceva. Deși complet necâștigătoare în acest moment, decența, bunul-simț și evitarea cu orice risc al conflictului sunt naturale liderului PLUS, Dacian Cioloș.

PLUS are deja o etichetă clară de partid care evită
confruntarea de orice fel, partid care nu face opoziție. Etichetarea nu este
una meritată, dar percepția publică se schimbă greu.

Felul în care PLUS atacă mârlănia PSD și derapajele PNL este, din păcate, similar cu felul în care răspunde Comisia Europeană la atacurile lui Farage. Percepția în Bruxelles este că răspunsurile sunt elegante, ironice și devastatoare când, în fapt, sunt cel mult irelevante, dacă nu de-a dreptul stupide.

Bunele intenții nu sunt suficiente

E drept că atât USR, cât și PLUS sunt boicotate la greu de o
presă controlată masiv de oameni din PSD sau PNL sau care depind de contractele
grase cu statul, cu primăriile sau cu cele două partide.

Inabilitatea ambelor partide de a veni cu mesaje relevante
pentru publicul larg și mai ales pentru alegătorii dezgustați de PSD sau PNL se
datorează în principal oamenilor care conduc cele două partide.

Bunele intenții, din păcate, nu pot înlocui nevoia de remarcabil, singura nișă pe care o au cele două partide. Mediocritatea, prostia, mârlănia, șmechereala, aroganța și oportunismul sunt deja toate nișe ocupate de politicienii vechi.

 
 

Urmărește-ne pe Google News