Politicienii se supără că am intrat în 2021 cu glume proaste la TVR, când de decenii televiziunea și radioul publice sunt ele însele glume

„În plină pandemie, toate instituțiile statului trebuie să lucreze împreună pentru a găsi soluții în a opri acest fenomen care ne afectează pe toți. Discuția de marți va fi despre comunicarea și informațiile publice care distorsionează mesajele din partea autorităților și sprijinirea comunicațională a unor măsuri de sănătate publică”, a scris Iulian Bulai pe Facebook, relatează Hotnews. 

Că posturile publice nu îi servesc pe cetățeni, asta e adevărata discuție. 

În cazul TVR, nu „bășcălia” din emisiunea de Revelion, cu adevărat o mostră de prost-gust, de misoginism și de discurs al urii, este însă autentica bășcălie.

Nici măcar cei 200 de milioane de euro cheltuiți anual de televiziunea și radioul publice – îi fac cam jumătate-jumătate – nu sunt problema.

Adevăratele costuri vin nu din ce fac TVR și Radio România, ci din ce nu fac. Noi toți decontăm lipsa de combativitate în numele adevărului a acestor canale. Cu excepția faptului că au cam 4.000 de angajați, ceea ce e important pe o piață media în dificultate, TVR și RRA nu-și fac treaba, iar asta se vede nu doar în audiență, ci mai ales în impactul public minor. 

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Misiunea lor nu se măsoară doar în reach și în puncte de rating, ci în felul în care apără interesul public al comunităților, și nu al statului, cum crede Iulian Bulai.  

Uriașul potențial al rețelei naționale de oameni din TVR și RRA

Și tocmai pentru că, înainte de deputatul USR-PLUS, alți politicieni din PSD, PD-L, PNL și UDMR au gândit la fel, considerând posturile publice drept „instituții ale statului” (sintagmă în spatele căreia și-au angajat pilele), acestea nu au însoțit modernizarea țării nici măcar după aderarea la UE. Au rămas în urma României, ceea ce e cu adevărat o performanță.

Sigur că există oameni valoroși și la TVR, și la RRA. Statistic nu putea fi altfel din miile de angajați.

Dar trăgând linie și vorbind de misiunea publică, ele nu au fost informative, incomode și critice la adresa Guvernului și președintelui, indiferent cum s-au numit ocupanții acestor poziții.

Degeaba au însă oameni în fiecare județ. Blaturile cu magnații locali sunt atât de cimentate, că nu se mai poate difuza o știre corectă despre nimeni. De la Botoșani la Cluj și de la Constanța la Timișoara, România toată pare că slăvește „instituțiile statului”.

Recomandări

Ce înseamnă moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, pentru Orientul Mijlociu. Netanyahu câștigă politic, dar conflictele în regiune nu se vor încheia | ANALIZĂ

Sau, când se critică ceva, o fac cu glume misogine, cu opinii care încurajează limbajul urii. Un milion de emisiuni de Revelion cu președintele Iohannis maimuțărit (toți președinții au fost) nu face cât o serie consecventă de știri incomode de la Cotroceni.

Motivele pentru care oamenii buni nu vor în TVR și RRA

„Doina Gradea trebuie să plece din TVR și să ia cu ea și pe partenerii PSD care au mai rămas acolo”, a mai spus Iulian Bulai.

Înainte de orice, Doina Gradea nu trebuia să ajungă acolo. Ea a fost numită de stânga politică. Dar, înaintea sa, nici alții, puși de dreapta, nu aveau ce căuta. 

Au existat și câțiva oameni decenți de-a lungul acestor decenii în fruntea TVR și RRA sau în executivul de top al posturilor, dar acolo nu-ți termini aproape niciodată mandatul, de ce ar veni cineva care știe meserie?

De regulă, ofertele pentru profesioniști au fost formulate în termeni grăbiți și improprii, ca și cum ar fi un mare avantaj să te angajezi acolo. E exact invers. Politicienii trebuie să convingă ei oamenii buni să vină să lucreze la TVR și RRA.

Recomandări

Marcel Ciolacu și George Simion conduc la prezidențiale și în sondajul CURS. Pe ce locuri sunt Mircea Geoană și Nicolae Ciucă

Nimic nu se compară, în media din România, cu dificultatea de a reforma televiziunea și radioul publice, iar cele două nu pot fi făcute decât împreună, căci așa s-ar pune resursele la comun într-un moment în care conținutul poate fi declinat pe orice platformă.

Orice a făcut un manager, un om de redacție, un jurnalist, cel mai greu în viața lui, trebuie înmulțit cu 100 ca efort, dacă Parlamentul ar vrea cu adevărat canale publice independente. Nu canale ale statului!

Ultima șansă

Și mai e ceva. Ciclic se naște lozinca populistă „Să nu mai controleze și să decidă Parlamentul șefii TVR și RRA!”. Ba să-i numească, pentru că Parlamentul îi reprezintă pe acționarii reali ai acestor posturi, care sunt cetățenii. La fel se întâmplă în țările democratice, cu posturi de televiziune și de radio adevărate, unde Parlamentul își îndeplinește obligațiile.

Dacă TVR, RRA și Agerpres nu se vor uni după modelul BBC, lăsând deoparte orice orgolii, dacă politicienii nu vor înțelege că o conversație națională civilizată începe prin ei înșiși oferind explicații publicului și răspunzând la întrebări grele, peste cinci ani vom adăuga bășcăliei încă un miliard de euro arși! Un miliard.

Este, probabil, ultima șansă înainte ca lumea digitală, Google, Facebook și rețelele sociale să ducă definitiv în irelevanță posturile publice din România.  

Urmărește-ne pe Google News