Măștile sanitare sunt întâmpinate cu scepticismul cu care a fost privită în anii 50-60 centura de siguranță auto

Centurile de siguranță sunt, în prezent, cea mai eficientă metodă de a proteja vieți în cazul unui accident rutier. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC) explică că aproximativ 60% din cei cu vârsta între adolescență și 44 de ani care au decedat în accidente rutiere în 2014 nu erau asigurați cu centură.

Eficiența centurilor le-a impus (prin legislație) în viața fiecăruia dintre noi. Purtarea centurii cât timp vehiculul este în mișcare e obligatorie, iar nerespectarea acestei măsuri se pedepsește cu amendă. Înțelegem acest fapt și îl apreciem ca fiind o măsură bună, salvatoare de vieți.

Măștile faciale sunt, în prezent, una dintre cele mai eficiente metode de a proteja vieți în cazul unui focar de coronavirus. Măștile pot bloca până la 95% dintre particulele de fluid generate de fiecare persoană când respiră, vorbește sau tușește – acestea fiind principala metodă de transmitere a virusului.

Nu este singura măsură care previne decesele cauzate de coronavirus; putem să menținem distanțarea socială, să igienizăm tot și pe toată lumea și să stăm acasă. Pe durata stării de alertă, purtarea măștii era obligatorie în spațiile publice închise, în transportul în comun, în spațiile comerciale; multe dintre aceste măsuri încă sunt impuse, fie de instituții, fie de doamna de la alimentara de la colț. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Idea centurii de siguranță a fost propusă pentru autoturisme de doctorul Hunter Shelden, datorită numărului imens de pacienți care veneau în camera de urgență cu răni la cap produse în urma accidentelor rutiere. Congresul american le-a făcut obligatorii pentru toate vehiculele în 1966, după o perioadă în care erau oferite ca accesorii extra de unii producători de autoturisme (și deloc de alții).

Forma curentă a centurii de siguranță (în 3 puncte) a fost inventată și patentată în 1955 în SUA și în 1958 în Europa. Wisconsin urma să devină primul stat american care să facă și centurile de siguranță obligatorii, în 1962, iar diverse țări din Europa au introdus o legislație similară începând cu anii ‘70.

Printre argumentele ridicate contra lor amintesc: 

• Încălcarea libertății personale de a alege să purtăm, sau nu, centura. Conform Wpr, o scrisoare trimisă la Appleton Post Crescent (un ziar local din SUA, încă în publicare) în 1964 susținea că “atât timp cât viața riscată e cea proprie, consider că individul ar trebui să poată decide dacă centura este necesară sau nu”.
• Lipsa eficienței centurilor, chiar capacitatea acestora de a cauza răni ori leziuni.
• S-a adus în discuție și modul în care o astfel de centură poate opri pasagerii din a ieși din mașină în cazul unui incendiu sau dacă ajunge să se scufunde într-un lac.
• De asemenea, oarecum contrar ultimului punct, că centurile de siguranță nu sunt foarte sigure și cedează adesea.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

După ce aceste centuri au fost făcute obligatorii prin legislație, multe state din SUA și Europa au instituit amenzi într-un efort de a crește rata de utilizare. Generând, probabil, destulă nemulțumire la momentul acela.

În ziua de azi, centurile de siguranță sunt o parte esențială a oricărui automobil – imaginați-vă surprinderea dacă v-ați urca într-o mașină și ați descoperi că nu are așa ceva. Și au ajuns aici, în ciuda protestelor (unele aberante) ridicate contra lor.

Oricine va refuza să o poarte va fi privit cu suspiciune și confuzie, ca un copil care nu înțelege să nu pună noroi în supa vecinului. Și vor fi marginalizati, nu din răutate, ci cu înțelegerea faptului că acești indivizi reprezintă un pericol pentru alții.

Probabil încă va amintiți cum e să dai socoteală poliției pentru fiecare drum până la magazin, cu declarația semnată și la zi. Sau cum e să ai feed-ul de social media plin cu postări despre viața între patru pereți. Dar memoria e scurtă, pentru ca între timp au devenit postări cu poze de la mare, chefuri și petreceri, cu mulți oameni, dar zero măști în cadru.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Parte din această creștere la noi, bineînțeles, se bazează pe lipsa de informare a publicului și a celor necesare (timp, dezinfectant, măști) pentru ca aceștia să se poată proteja. Dar este produsă și de cei care, din indiferență sau ideologie, nu iau măsuri precum purtatul măștii.

Presupunând că aceia care nu poartă masca nu vor, de fapt, să reintrăm în carantină, ce îi motivează? Să fie o înțelegere profundă și completă a comportamentului virusului? Să fie chiar opusul? Vă las pe voi să decideți.

Pe termen lung, protestele contra măștilor din America sau cele cu sparanghel din Piața Victoriei vor rămâne niște subnote amuzante și ușor tragice ale istoriei. La fel si postările sau video-urile unor persoane publice care îndeamnă la nepurtatul măștii.

Până atunci, numărul de cazuri confirmate și decese din România continuă să crească. Depinde de fiecare dintre noi să oprim răspândirea virusului și purtatul măștii în public rămâne una dintre cele mai simple și eficiente metode de a face asta.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News