Ei bine, acest mecanism radical de manipulare psihosocială a supraviețuit cu brio în Rusia condusă de sceleratul Vladimir Putin. Rusia nu a atacat pe nimeni: ea a fost doar „obligată” de extinderea NATO să atace Ucraina, pentru a proteja destinul „lumii ruse”. Ucraina nu e un stat independent, care are dreptul să-și aleagă destinul, ci o parte integrantă a Rusiei, confiscată de un regim „nazist”. Pentru mitomanii de la Kremlin, Rusia ocupă alte țări pentru a-și apăra demnitatea!
Un asemenea discurs cu fundul în sus a prezidat și procesul sovietizării prin forță a Europei de Est după 1945. România nu era invadată militar și forțată să instaureze comunismul, cu tot cortegiul lui de crime și samavolnicii: ea „beneficia” de prezența „eliberatoare” a Armatei Roșii, care ne lecuia de „fascism”. Am fi crezut că asemenea mistificări absurde au rămas departe, în anii de fier ai stalinismului românesc de pe vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej. Nici pomeneală! Cu o nerușinare aparent inepuizabilă, discursul oficial al propagandei rusești din 2024 continuă tehnica „hoțului care strigă «hoții!»” și caută să-i convingă pe (unii) români că Uniunea Europeană este „noua URSS”.
Se pare că o minciună gogonată prinde rădăcini în capul celor meniți să-i cadă victime doar dacă e repetată la nesfârșit, fără jenă. Efectul ei se vede în creșterea numerică a celor care văd Uniunea Europeană ca pe un monstru care ne sfâșie identitatea, ne răpește suveranitatea și ne transformă în „sclavi” ai puterilor „străine”. Nu contează că, pe toată durata dictaturii marxist-leniniste impuse de Moscova, românii visau cu ochii deschiși la tot ce reprezenta Occidentul: ar fi vrut să ajungă în lumea liberă, ascultau muzică pop, cumpărau la negru blugi și țigări americane, se băteau pentru o „navetă” de Pepsi-Cola, citeau autori apuseni și priveau în apartamentele lor mai reci ca o peșteră videocasete cu filme produse la Hollywood.
N-are importanță nici faptul că, în vreme ce URSS ne-a jefuit resursele, ne-a distrus elitele și ne-a prefăcut într-un gulag păzit de Miliție și Securitate, Uniunea Europeană ne-a deschis calea prosperității, ne-a pretins reorganizarea democratică a statului și ne-a oferit fonduri de dezvoltare care au crescut de cinci ori PIB-ul țării. Sau că patru milioane de români și-au găsit de lucru și o viață decentă în societăți evoluate, care i-au primit cu casă, masă și asigurări medicale. Sau că transferul de tehnologii avansate, investițiile directe de miliarde și deschiderea universităților occidentale pentru studenți români ne-au mutat din grupa statelor subdezvoltate în cea a statelor membre UE, NATO și, în curând OCDE. N-are importanță că ne construim în fine autostrăzi, ne restaurăm patrimoniul arhitectural cu bani proveniți de la UE și ne plimbăm nestingheriți în orice stat-membru, prezentând la aeroporturi cardul de identitate al cetățenilor europeni.
Pentru goarnele rusești din media sau politica autohtonă, tot ce e fățiș pozitiv nu există, așa cum occidentalizarea României nu reprezintă împlinirea unui ideal pentru care ne-am luptat în ultimii 150 de ani, ci un dezastru pentru nobila noastră vână geto-dacică scobită în Bucegi, pentru „dreapta credință” transmisă timp de secole în slavona liturgică și pentru timpurile minunate când, lipsiți de un stat național întregit, slugăream fanarioții trimiși aici de imperiul otoman, sau făceam clacă pe proprietățile sașilor, ungurilor și secuilor stăpâni peste Transilvania majoritar românească.
Nu subestimați, mai ales în acest an electoral, impactul propagandei rusești antioccidentale preluate de partide și entități media dispuse să infiltreze în mintea românilor mai slabi de înger convingerea că UE se reduce la parade gay și se opune libertății religioase, în vreme ce ne va băga pe gât, pe post de slană tradițională, turtițe din făină de lăcuste. Noua URSS este chiar Federația Rusă, nu funcționărimea civilizată de la Comisia Europeană, care – deși excedentară și adesea prolixă în directivele sale – apără de bine de rău civilizația iudeo-creștină, căutând să vindece prin democrație funcțională rănile a două războaie mondiale, tot așa cum caută să sprijine Ucraina, pentru ca hoardele lui Putin să nu-și întindă pretenția „eliberatoare” și asupra Europei de Est.