Miercuri, 21 iulie 2021, Judecătoria Sectorului 2 va analiza cererea primarului Daniel Băluță împotriva companiei de presă Ringier România și a jurnalistului care semnează articolul de față.
Politicianul solicită ștergerea unui text de opinie și interzicerea publicării oricărei noi știri, investigații sau articol de opinie despre activitatea lui în publicațiile Ringier, fără a preciza tema acestor viitoare relatări.
Ringier, ultima companie occidentală în presa românească
Interdicțiile ar urma să se aplice întregii companii de presă Ringier România, din care fac parte cotidianul Libertatea, precum și alte ziare și reviste.
Fondată în 1833 în Zofingen, cantonul Aargau, Ringier este cea mai mare companie elvețiană de presă cu publicații în 18 țări și singurul trust occidental de presă care mai activează în România, după ce companiile nemțești, finlandeze, americane sau franțuzești și-au vândut titlurile sau au închis.
Cu 6,5 milioane de cititori unici în luna iunie 2021, site-ul cotidianului Libertatea, editat de Ringier, este primul în categoria de știri generale, conform BRAT. În secțiunea editori, prin toate publicațiile sale, Ringier are 14 milioane de cititori lunar și ocupă locul trei ca audiență pe net a trusturilor, după site-urile companiilor Intact și RCS&RDS.
Primarul Daniel Băluță îi solicită judecătorului ca interdicțiile generale împotriva Ringier să fie valabile „până la soluționarea definitivă a fondului cauzei care formează obiectul dosarului nr. 14631/300/2021”.
Soluția primarului, după ce a eșuat la DIICOT, a fost aceea de a da presa în judecată. Apoi, de a cere unei alte instanțe ca, până la judecarea definitivă a primului dosar, să nu mai apară în acea presă nimic despre el „sau în legătură” cu el.
Articolul pe care primarul Băluță îl vrea „șters provizoriu”
Textul vizat de omul politic este cel care a pornit de la declarația oficială a DIICOT. În articol am scris că procurorii au comunicat public de ce au clasat dosarul deschis în urma altei reclamații a lui Daniel Băluță, cea împotriva Newsweek și Libertatea. Am relatat că, în afară de clasare pe partea unde era competentă, DIICOT a trimis o altă latură a acuzelor primarului la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4.
Articolul pe care primarul îl vrea eliminat de către judecător poartă titlul: „DIICOT recunoaște că primarul Băluță «nu a indicat în concret vreo minimă conexiune» împotriva ziariștilor și a clasat dosarul”.
Primarul argumentează că publicarea în Libertatea a articolului „îi produce un prejudiciu moral”.
Vă inveterăm că drepturile nepatrimoniale, respectiv respectarea dreptului la onoare și la reputație, au fost lezate.
Cererea primarului Băluță pentru o ordonanță președințială:
Daniel Băluță consideră că Ringier și jurnalistul care semnează articolul „aleg să publice informații mincinoase și să exprime interpretări de valoare fără o bază factuală reală”.
Toate acestea, susține omul politic, impun ca judecătorul să acționeze urgent printr-o ordonanță președințială pentru că „urgența se justifică având în vedere că prejudiciul adus imaginii Reclamantului este deosebit de greu de reparat în viitor, ținând cont că accesul la informațiile în cauză este permanent și public”.
De aceea, edilul solicită ștergerea provizorie a articolului. În plus, el reclamă „interzicerea de a mai publica noi articole de presă despre Reclamant sau în legătură cu Reclamantul, până la soluționarea” celuilalt proces pe care primarul l-a intentat jurnalistului.
Acestea sunt faptele. Un scurt comentariu.
Controlul adevărului
Primarul Daniel Băluță este unul dintre cei aleși să conducă într-o democrație reprezentativă. În esență, el cere acum unui judecător ca dreptul la libera informare a oamenilor să fie limitat, până când judecătorii vor soluționa o altă plângere a sa, într-un dosar complet diferit. În societățile totalitare, acest proces se numește „controlul adevărului”, iar acolo justiția nu face decât să aplice deciziile conducătorilor politici.
Într-o democrație, nici măcar instanța de pe fond nu poate face ceea ce politicianul solicită acestui al doilea magistrat, la care el a apelat: să interzică de urgență, prin ordonanță președințială, opiniile, judecățile de valoare sau informațiile viitoare.
Dacă o astfel de logică socială ar fi acceptată în democrație, atunci nu libertatea ar fi norma, ci pretențiile conducătorilor. Iar guvernanții ar putea stopa părerile despre activitatea lor ori de câte ori ei ar aprecia că ideile altor oameni le contrazic convingerile sau interesele.
Drepturile nu vin de la guvern, prin urmare, nu ni le poate retrage
Conform „doctrinei Băluță”, un președinte de țară, un ministru sau un primar ar putea da în judecată pe orice cetățean cu un scop precis. Ținta ar fi aceea de a-i bloca și cetățeanului accesul la date sau de a-i îngrădi aprioric libertatea de a avea opinii în spațiul public. Și, până la o decizie judecătorească, autoritățile i-ar putea refuza accesul la informațiile de interes public, instituțiile refuzând să mai răspundă cererilor pe lege ale cetățeanului.
După recenta întâlnire a șefilor de stat din SUA și Rusia, președintele Biden a povestit că i-a spus un lucru președintelui Putin, într-o întâlnire recunoscută de ambii lideri ca una „fără ostilitate”, și anume că „spre deosebire de Rusia, noi nu primim drepturi de la guvern, noi le avem pentru că ne-am născut cu ele”.