Procurorul DNA din procesul Colectiv, acuzat de Lia Savonea că a pus la cale o campanie de presă ca să „inhibe judecătorii”

Rareori, o instituție juridică de importanța CSM a solicitat îndepărtarea unui procuror din fața Curții. Și, probabil, niciodată, sub acuzația că respectivul procuror e responsabil pentru ce a relatat presa.

În colecția de dureri, stranietății, întârzieri și interese, cazul „Colectiv” a adunat și acest fapt: la 29 iunie 2021, Secţia pentru judecători din cadrul CSM a decis că șeful DNA ar trebui să se gândească la revocarea procurorului de şedinţă din procesul Colectiv.

Hotărârea CSM nu a fost încă motivată, dar în şedinţa Secţiei, trei dintre judecătorii care au votat „pentru” – preşedintele CSM şi două ex-preşedinte ale CSM – au opinat că, din cauza procurorului DNA care a făcut cerere de recuzare, completul care judecă dosarul Colectiv a fost defăimat în spaţiul public. De atunci, informațiile au început să curgă.

Bogdan Mateescu a inițiat demersul

Derularea evenimentelor a fost următoarea. Pe 14 aprilie, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au pus în discuţie schimbarea încadrării pentru Piedone şi ceilalţi funcţionari publici. 

Pe 21 aprilie, procurorul DNA a cerut recuzarea completului. În aceeaşi zi, cererea a fost respinsă. 

După două săptămâni, preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, a sesizat Inspecţia Judiciară. 

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Magistratul a cerut către IJ să verifice dacă demersul procurorului DNA a afectat independenţa şi imparţialitatea celor patru judecători: cei din dosarul „Colectiv” şi cei care au soluţionat cererea de recuzare.

Raportul a fost finalizat în două săptămâni, iar la 10 iunie 2021, subiectul a fost pus în deschiderea şedinţei Secţiei pentru judecători din cadrul CSM.

Preşedintele CSM şi-a explicat atunci demersul: „Este o sesizare pe care am transmis-o (Inspecţiei Judiciare – n.r.), având în vedere un mic serial în spaţiul public, de critică a unor hotărâri judecătoreşti publicate de judecători de la Curtea de Apel Bucureşti, pornind de la o cerere de recuzare destul de consistentă, 70 de pagini, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi soluţia asupra acestei cereri. Am rugat inspecţia să se pronunţe cu privire la ambele aspecte: atât cum s-a reflectat în spaţiul public acest aspect (cât) şi dacă cererea de recuzare a avut vreo contribuţie”.

Pentru că în raportul ei Inspecţia Judiciară nu făcuse nicio referire la punctul 2 din solicitare, preşedintele CSM a retras subiectul de pe ordinea de zi şi a întors lucrarea, pentru a fi completată.

Lia Savonea a propus revocarea procurorului

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Pe 29 iunie, subiectul a revenit pe ordinea de zi. Preşedintele CSM a insistat ca el să intre imediat în dezbaterea Secţiei pentru judecători. 

„În raportul Inspecţiei s-a menţionat cât a avut relevanţă o cerere de recuzare formulată de procurorul de şedinţă, din partea DNA, la prezentarea în spaţiul public a unor aspecte defăimătoare, am apreciat eu, faţă de judecătorii investiţi cu soluţionarea cauzei”, a precizat Bogdan Mateescu.

VIDEO şedinţa CSM

„Am întrebat Inspecţia dacă această cerere de recuzare a pus într-o lumină nefavorabilă completul de judecată, astfel cum a fost reflectată în presă”, a explicat preşedintele CSM. Mateescu a adăugat: „Mie nu mi s-a părut potrivit ca judecătorii recuzaţi de DNA, cu cererea de recuzare respinsă, să fie prezentaţi în spaţiul public ca fiind judecătorii care apără infractorii sau mai ştiu eu ce alte mesaje subliminale”. 

Pe scurt, preşedintele CSM consideră că DNA e cea care, prin cererea de recuzare a judecătorilor, a provocat valul de critici la adresa acestora din spaţiul public. Lia Savonea, fost preşedinte al CSM, merge şi mai departe şi spune că procurorul DNA s-a ocupat „exclusiv” de coordonarea mediatizării. Că procurorul a coordonat presa.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Ce face, în realitate, procurorul DNA? Deturnează scopul şi sensul unor instituţii juridice. În fapt, doreşte să inhibe activitatea judecătorilor din respectiva cauză, atât prin modalitatea în care a conceput cererea de recuzare, cât şi prin mediatizarea amplă, de care sunt sigură că s-a ocupat exclusiv.

Lia Savonea, fost preşedinte CSM:

Lia Savonea a fost şi cea care a propus, în şedinţa Secţiei pentru judecători, sesizarea „şefului DNA, cu posibilitatea evaluării revocării respectivului procuror. Ar trebui să existe nişte consecinţe palpabile în privinţa activităţii acestui procuror DNA”, a subliniat Savonea.

Simona Marcu: „Aş dori ca această hotărâre să producă şi alte consecinţe”

Al treilea judecător care a susţinut revocarea procurorului DNA este Simona Marcu, şi ea fost preşedinte al CSM. „Voi vota, cu toată convingerea, că a fost afectată independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi aş dori ca această hotărâre să producă şi alte consecinţe”, a declarat ea, în şedinţa Secţiei pentru judecători.

Singurul care a exprimat o opinie contrară a fost judecătorul Mihai Bălan. El a spus că ce a apărut în presă despre judecători nu avea „un suport material în cererea de recuzare. Adică, nu există astfel de expresii (denigratoare – n.r.), nici măcar pe aproape, prin cererea aceasta. Acuma, comentariile presei…”

Cu 5 voturi pentru şi 4 voturi nule, Secţia CSM a decis că „a fost afectată independenţa şi imparţialitatea” judecătorilor, iar procurorul-șef DNA a fost sesizat, „pentru a evalua posibilitatea revocării domnului procuror”.

Cine a publicat informaţia despre cererea de recuzare

Am fost în sala de judecată, alături de colegul meu, Răzvan Luţac, la termenul din 14 aprilie 2021, atunci când judecătoarea Adina Dumitrache a anunţat punerea în discuţie, din oficiu, a schimbării încadrării juridice a faptelor pentru Piedone şi ceilalţi funcţionari publici din dosar. 

Un alt subiect pus în discuţie, în avans, a fost dacă „Primăria Sectorului 4 şi ISUBIF pot fi obligate direct la plata despăgubirilor către părţile civile, pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă”. Am scris despre asta atunci.

Despre cererea de recuzare depusă de DNA am aflat cu toţii abia în 25 aprilie, când luju.ro a publicat nu doar ştirea că „DNA face nazuri la judecătorii din dosarul Colectiv”, ci şi motivarea respingerii cererii de recuzare.

Luju.ro critică asiduu DNA în multe dosare, ceea ce e legitim din partea presei și util societății. Numai că e puțin probabil ca Luju.ro, ca inițiatoare a mediatizării, să fi fost coordonat de procurorul DNA. Opinia judecătoarei Lia Savonea nu se susține, cel puțin în ceea ce privește începutul concret și probat al mediatizării. Tot luju.ro a publicat şi completarea raportului depus de Inspecţia Judiciară, la cererea preşedintelui CSM.

Mai departe, au apărut și alte fapte și opinii în media, favorabile DNA și nefavorabile completului. În cazul acestora, ipoteza Liei Savonea nu este aprioric imposibilă. Numai că e dificil de înțeles cum un simplu procuror de ședință DNA să poată accesa televiziuni, ziare și site-uri, multe dintre ele neavând om la proces, la fața locului. Da, DNA poate încerca acest proces de „vrăjire” a presei, dar un om? Iar acuzele Liei Savonea merg direct la procuror, nu la instituție.

Reacţia celor de la DNA

A doua zi după ce în spaţiul public a apărut informaţia că DNA a făcut cerere de recuzare a completului, supraviețuitorii și familiile celor morţi în tragedia din Colectiv au publicat o scrisoare deschisă în care îşi exprimau îngrijorarea şi cereau să se facă dreptate. Însă nu din această scrisoare a citat preşedintele CSM, în şedinţa Secţiei pentru judecători. A citat dintr-o postare de pe Facebook a fostului jurnalist Ionel Stoica: „se pregătește terenul pentru ca inculpații din dosarul Colectiv să scape de acuzații sau să primească pedepse derizorii”. Stoica este acum șeful comunicării la Primăria Sectorului 1.

„Punerea în discuţie a schimbării încadrării juridice nu înseamnă şi schimbarea încadrării juridice, şi chiar dacă ar însemna într-un final, pentru că este supusă analizei, este atributul exclusiv al instanţei de judecată, şi nu al ziariştilor”, a avertizat Bogdan Mateescu.

După ce CSM a anunţat ce a decis Secţia pentru judecători, DNA a precizat, printr-un comunicat, că această hotărâre „este de natură să creeze un precedent periculos”, iar „Inspecția judiciară nu a solicitat opinia instituției la întocmirea raportului care a stat la baza hotărârii Secției pentru judecători, cum ar fi fost legal și firesc”.

Procurorii DNA au anunţat că vor decide „asupra demersurilor legale pe care le vom întreprinde”, „după comunicarea Hotărârii Secției pentru judecători, precum și a solicitării de revocare a procurorului”. Hotărârea nu a fost încă redactată.

Ce se întâmpla în sala de judecată

După ce Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea DNA de recuzare a completului, în sala unde se judecă procesul Colectiv judecătorii Adina Dumitrache şi Andrei Iugan anunţau că au opinii „definitiv ireconciliabile”. 

Ei nu s-au înțeles cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor de care sunt acuzaţi Piedone şi ceilalţi funcţionari publii. Așa că se va forma un complet de divergenţă (cu un al treilea judecător, ce va înclina balanţa). Iar dosarul lor va fi disjuns şi judecat în toamnă. Era 14 iunie, ziua în care ar fi trebuit să înceapă dezbaterile finale în procesul Colectiv.

A doua zi, judecătorii i-au cerut procurorului DNA să părăsească sala de judecată. Procurorul a refuzat: „E dosarul meu. Sunt părţile civile din dosarul meu”. E vorba de 64 dintre răniţii şi rudele celor decedaţi în incendiu, constituiţi părţi civile doar în dosarul DNA. Peste două săptămâni, Secţia pentru Judecători din CSM avea să ceară revocarea acestui procuror.

La termenul din 15 iunie, avocaţii părţilor civile au invocat decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care explicau de ce nu poate fi disjunsă o cauză în apel. Judecătoarea Dumitrache a anunţat atunci că pune în discuţie reunirea celor două dosare, iar a doua zi, completul a decis că „dosarul se reîntregeşte” şi va avea termen în 22 septembrie. 

6 ani se fac, în octombrie, de la tragedia din Colectiv. Cel mai probabil, nu va exista o decizie finală în acest dosar, până atunci.

Urmărește-ne pe Google News