Suntem “săptămâna viitoare“, joi, iar guvernul nu a prezentat până acum nici măcar un singur plan, o singură măsură concretă pentru relansarea economiei. În câteva emisiuni de televiziune, premierul și ministrul economiei au vorbit despre niște bani care vin de la UE, despre împrumuturi vagi și ajutoare ipotetice, “la care ne mai gândim“.
Miercuri, Ludovic Orban s-a întâlnit cu președintele Iohannis. Nu știm ce s-a fumat și ce s-a băut la întâlnirea respectivă, pentru că trădătorii n-au mai făcut publice fotografii compromițătoare.
Dar, nefiind ziua de naștere a nici unuia dintre participanți, probabil mai mult s-a lucrat decât s-a fumat.
Președintele, cu neasemuita-i capacitate de sinteză, a prezentat concluziile și măsurile cuprinse în proiectul de plan de măsuri pentru relansarea economiei: “Se vehiculează foarte multe variante, se vehiculează foarte multe sume. În realitate, avem de-a face cu un proiect al Comisiei, pe care îl găsim bun, un proiect prin care României i se alocă fonduri importante. Însă urmează fazele de negociere și aici vreau să fim foarte bine înțeleși: acest proiect al Comisiei nu este definitiv, el va fi negociat între liderii statelor și va fi negociat ulterior și în Parlamentele naționale, și în Parlamentul European”. Cumva, s-a făcut lumină.
Planul guvernului Orban de relansare economică este, de fapt, “un proiect al Comisiei, pe care îl găsim bun”, dar “să fim foarte bine înțeleși: acest proiect […] nu este definitiv”.
Deși proiectul, ne-a spus-o tot președintele, va începe să fie discutat de-abia din 18-19-iunie, domnia sa știe ce se va întâmpla cu banii: “vom investi în autostrăzi, vom investi în linii de cale ferată, vom investi în proiecte de energie regenerabilă, vom îmbunătăți sistemele publice, vom investi bani importanți în sistemul de sănătate publică, în sistemul de învățământ”.
Aceleași promisiuni, ca o placă stricată
Pare că din 1877, de când a inventat Edison fonograful, diriguitorii români au un singur cilindru obosit, pe care-l pun spre ascultare cetățenilor.
Printre zgârieturile iremediabile produse de trecerea timpului și de uzura inevitabilă, se aud aceleași platitudini electorale: autostrăzi, cale ferată, sănătate, învățământ. Și iarăși de la capăt: autostrăzi, cale ferată, sănătate, învățământ. Acesta, să fim iertați, nu este un plan de relansare economică, ci este însăși litania neputinței, mantra ratării economice a unui popor care merită mai mult de la conducătorii săi.
Nu s-a suflat un cuvânt despre cei aproape 2,5 milioane de români din populația activă care în acest moment nu au un loc de muncă.
Ce va face statul român, de exemplu, cu cei peste un milion de cetățeni repatriați din diaspora din cauza pandemiei?
Neputând să le ofere, legal, nici măcar ajutor de șomaj, le va pune pe masă autostrăzi ipotetice, căi ferate improbabile, sănătate și învățământ aflate la pământ?
Sau poate că nu. După ce a expediat în câteva fraze nude de conținut pragmatic inexistentul plan de relansare a economiei, președintele Iohannis ne-a adus cu picioarele pe pământ și ne-a spus care este prioritatea numărul unu a guvernării domniei sale: “aceste legi ale justiției trebuie reparate. Și aceasta a fost discuția pe care am avut-o cu premierul. Este nevoie de un pas hotărât și curajos. Guvernul va veni cu inițiativă legislativă pentru a repara legile justiției”, “în săptămânile următoare vor avea loc consultări. Și eu voi avea consultări cu specialiști din domeniul justiției, cu politicieni. Guvernul va lucra la proiecte de legi și vor fi înaintate Parlamentului, pentru a fi reparate aceste legi ale justiției”.
Bine, voi fumați, nu furați, dar ce fumați?
Ne-am liniștit, da? Economia a fost deja relansată, din poignet. Dacă auziți un duduit răsunător pe uliță, nu vă panicați: este economia României, în marșul său triumfal spre cele mai înalte culmi.
Această problemă fiind rezolvată, e vremea să nu mai pierdem timpul, să ne apucăm de treabă acolo unde doare cu adevărat, acolo unde sunt adevăratele cauze ale crizei care va veni: legile justiției. Guvernul va lucra la proiecte, în așa fel încât din coșul zilnic al românilor să nu lipsească produsele-vedetă ale ultimilor patru ani de stagnare: legile justiției.
Este an electoral, din nou, după o amânare neprevăzută. An electoral fiind, din cămara strategilor de campanie s-a scos ingredientul secret al succesului: justiția. Cu el se va găti de azi înainte.
Vom avea justiție tartinabilă, justiție la grătar, justiție la cuptor, justiție cu garnitură de corupți fierți, justiție de zahăr ars, justiție călită, promisiuni nesimțite pe un pat de justiție rumenită. Un festin de-a dreptul pantagruelic, menit să ne sature până-n iarnă.
Rareș Bogdan are perfectă dreptate (până la proba contrarie) atunci când declară ritos: “Noi fumăm, nu furăm!“. O întrebare simplă, totuși, se impune: ce fumați, de provoacă asemenea delir, asemenea rupere de realitate?