Purificatoarele de aer nu sunt soluția. Cum ajungem „să fumăm” toți din cauza a ceea ce respirăm

România este pe locul 1 la decese cauzate de poluare în UE, iar Bucureștiul este pe locul 1 la pierderi financiare cauzate de poluare.

Cu 3.000 de euro pe cap de locuitor anual, avem infringement pe calitatea aerului din partea Comisiei Europene și un proces pierdut la Curtea Europeană de Justiție, pe calitatea aerului din Capitală. 

Istoria unei dezinformări prin neinformarea populației

Cele mai mari pericole sunt de multe ori invizibile. La fel ca virusurile, multe dintre micile particule care poluează aerul și produc boli înfricoșătoare nu au gust, miros și pot fi detectate doar cu aparatură.

Ani la rând, am depins de bunăvoința autorităților, care dețineau astfel de aparatură și puteau alege dacă informează sau nu cetățenii atunci când apar pericole pentru sănătatea publică. 

Nu ne-au informat, iar la noi au ajuns doar avertismente de la instituții străine, precum Comisia Europeană, care păreau la fel de îndepărtate ca șansele ca poluarea să fie fix la geamul nostru.

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

Apoi au apărut aparatele independente de monitorizare, accesibile oricui printr-o simplă aplicație. Am început să vedem orașul înroșit, alerte pe aplicații și în mass-media. 

Au apărut investigații, precum cea de la New York Times, care arăta că Bucureștiul a avut depășiri mai mari la poluare decât cele mai mai poluate orașe din China, țară celebră pentru pericolele din aer.

De la conștientizarea poluării de la propria fereastră la cumpărarea unui purificator

Probabil că la fel ca pentru mulți alții, pentru mine, cu toate măsurătorile disponibile, poluarea încă părea ceva îndepărtat, ceva al orașului, al străzilor ticsite de mașini blocate în trafic, care emană noxe urât mirositoare, nu pe străduța mea liniștită, cu tei în fața casei.

Am realizat că mă înșelam după ce am monitorizat aerul din casă și de afară. 

Am folosit un aparat din rețeaua URaDMonitor, pe care l-am preferat pentru că e adus de un business românesc, pentru că este mai accesibil ca preț și mai ales pentru că oferă acces public la tot istoricul înregistrărilor (spre deosebire de alte rețele private, care nu oferă aceste date sub format open-source). 

Recomandări

Live Text – Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul 2. Sute de oameni la coadă, la o secție de votare din București

Pentru monitorizarea aerului din casă am mai folosit un aparat de la un start-up american, numit Wynd, mai puțin performant decât aparatura Urad, dar care indică suficient de bine zonele problematice. M-am consultat și cu experți.

Ce am aflat monitorizând aerul?

Poluarea exploda în anumite zile, uneori din cauza incendierii deșeurilor în clădirile părăsite din zonă, incendieri care, deși au fost reclamate de vecini la poliție, au continuat o vreme – sau au fost schimbate locațiile.

De aceea este important ca oricine vede deșeuri care ard să urmeze pașii din ghidul Greenpeace pentru semnalarea autorităților. Chiar și un foc mic are consecințe majore asupra sănătății. 

Odată cu venirea frigului, calitatea aerului s-a înrăutățit teribil seară de seară. Noaptea, valorile au început să depășească limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății ca medie la PM 2.5 pe 24 de ore cu până la 1.500% în anumite intervale. 

Sunt nefumătoare, dar să respir un asemenea aer e ca și cum aș fuma pachete întregi de țigări, în mină. 

Recomandări

Victimele inundațiilor, căutate de scafandri în cea mai mare parcare subterană din Valencia: „E un cimitir” | VIDEO

Am cerut sfaturile unor experți și am început să cercetez zona. Am aflat că, fără a fi excepții în București, am vecini care se încălzesc cu cărbune, păcură, sau chiar ard deșeuri în sobe, ceea ce generează un nivel de toxicitate greu de imaginat, care nu dispare odată cu fumul, ci se depune în praful pe care îl inhalăm zilnic. În aceeași zonă, Garda de Mediu a descoperit că inclusiv CFR folosea o centrală termică extrem de poluantă.

Polonezii au pus drone

Am realizat că trăiesc într-un oraș cu o problemă pe care alte capitale europene au experimentat-o în vremuri precum Revoluția Industrială, o problemă care în mintea vesticilor este asociată cu regiuni foarte sărace din India sau Africa, ori cu orașe cu industrie poluantă și trafic intens, precum cele din China. 

Dintre statele europene, doar Polonia se confruntă cu o problemă similară, deși mai redusă și asupra căreia autoritățile acționează inclusiv prin monitorizări cu drone – așa au reușit să depisteze casele care se încălzeau cu cărbune și să stopeze fenomenul în Cracovia. 

Purificatorul 

Mi-am cumpărat un purificator cu filtre hepa și de carbon, la un cost de aproximativ 500 de lei fără reducere. În esență, cele două filtre sunt cele mai eficiente și nu foarte costisitoare, deși am văzut prețuri de trei, patru ori mai mari pentru tehnologii similare, cu aceleași efecte. Am măsurat eficiența purificatorului meu cu aparate performante și am văzut că funcționează când vine vorba de curățarea aerului de particule foarte mici.

Pe piață apar extrem de multe oferte de purificatoare, inclusiv purificatoare care pot fi periculoase, cum ar fi cele cu ozon, sau la suprapreț. 

Dar o mare problemă cu purificatoarele este că pot oferi senzația de siguranță, în timp ce în realitate nimeni nu e în siguranță dacă aerul de afară este foarte poluat.  

Ce funcționează și ce nu

Practic, purificatoarele sunt foarte eficiente pentru curățarea aerului de poluanții care sunt și cel mai simplu de măsurat, cum ar fi pm-urile (mici particule fine de poluanți, atât de mici încât filtrele naturale umane nu le rețin și ajung facil în plămâni).

Fiindcă discuțiile din spațiul public abordează mai ales acești PM, fiind cel mai simplu de măsurat, tendința este să asociem poluarea strict cu ei. 

Însă în casă apar și alți poluanți, cum ar fi radonul, formaldehida și CO2, unde purificatoarele casnice sunt mai puțin sau deloc eficiente. 

Formaldehida este unul dintre compușii organici volatili foarte des întâlniți în case, fiindcă este emanată de parchetul laminat, de mobila din pal, din plăcile de OSB și alte produse care conțin adezivi sau vopseluri cu formaldehidă, inclusiv produse cosmetice. 

Este cancerigenă și poate determina în special leucemie sau cancer nazofaringian, potrivit instituțiilor de specialitate. Pe lângă cancer, poate duce la iritarea ochilor, pielii, tuse, conjunctivite, dermatite etc.  

Deși unele purificatoare comerciale spun că pot curăța formaldehida, eficiența lor e discutabilă. 

Problema radonului

În ceea ce privește radioactivul radon, în România se găsesc printre cele mai mari concentrații de radon în locuințe, potrivit hărții Comisiei Europene. Harta concentrațiilor de radon din București, elaborată de cercetători de la UBB Cluj, arată îngrijorător. 

Radonul este principala cauza a cancerului de plămâni în rândul nefumătorilor. Provine din sol și roci, nu are miros și principala recomandare pentru eliminarea lui din casă constă în sisteme de ventilare – în mod ideal instalate în subsol, dar și în casa propriu-zisă, preferabile fiind cele cu retenție de căldură. Cel mai simplu simplu sistem de eliminare a radonului este prin deschiderea ferestrei – însă gazul cancerigen se acumulează din nou până la nivelurile maxime, la aproximativ 12 ore după închiderea ferestrei. Desigur, radonul poate fi adresat prin modul în care este proiectată și construită locuința, dar mă îndoiesc că asta e o practică în București. 

Așadar, purificatorul de aer nu vă ajută în combaterea radonului, iar menținerea ferestrelor închise vă expune la pericol de cancer, dacă locuiți în clădiri unde au loc acumulări de radon – și pare că în Bucureșți aproape toate locuințele testate au astfel de acumulări. 

Oricine își poate testa locuința de radon, la un cost în jur de 300 de lei. 

Pentru a trăi într-un mediu curat, nu este suficient ce facem la nivel individual. Trebuie ca întregul oraș să capete un alt aer. 

NOTĂ: Laura Ștefănuț este o fostă jurnalistă, care s-a alăturat organizației Greenpeace România

Urmărește-ne pe Google News