Când am ajuns eu în Transnistria, în urmă cu mulți ani, am auzit o română mai curată decât la piață în Chișinău. Dar, deși românii sunt mai mulți decât rușii și ucrainenii de acolo, aproape toată lumea îl iubește pe Putin. De ce? Pentru că Rusia le plătește pensii.
Aceste lucruri trebuie să înceteze dacă vrem ca Moscova să nu mai interfereze în jocul democratic din alte țări.
Ne-am prefăcut că luptăm
Problema este că Occidentul a încetat să lupte. Nu a luptat niciodată cu adevărat.
În ultimii 10 ani, Rusia a declanșat un război total împotriva Occidentului, a valorilor sale și a democrației, în general. Europa nu e în război cu Rusia, dar Rusia e în război cu modul de a exista al Occidentului și cu libertățile sale.
Pentru Rusia e o problemă de viață și de moarte: dacă joacă după regulile democrației și capitalismului se va prăbuși. Și atunci adio visuri de mărire.
Așa că recurge la tactici asimetrice. Iar Kremlinul este șiret: folosește armele capitalismului pentru a lupta împotriva acestuia. Mai precis, lăcomia companiilor care fac afaceri în Rusia și puterea rețelelor sociale occidentale.
Mai departe, acestea au ajuns să facă jocurile Rusiei direct în cabinetele occidentale.
Orice afectare a intereselor companiilor în Rusia ar fi însemnat pierderi financiare, concedieri și probleme bugetare. Și niciun politician nu vrea să se laude cu asta…
Umbra lui Putin
Și așa politicienii occidentali au făcut jocurile Rusiei.
Și de stânga, și de dreapta. Cancelarul german Angela Merkel, de dreapta, a făcut Germania puternic dependentă de petrolul și gazele Rusiei. Iar fostul cancelar Gerhard Schroeder, de stânga, a fost în consiliul de administrație al Rosneft până în 2022.
În Franța, atât Sarkozy, cât și Hollande au făcut afaceri cu rușii, la fel și Italia, unde Berlusconi era recunoscut pentru apropierea de Putin. Coasta de Azur și Monaco sunt pline de milionari ruși chiar și acum.
Londra geme și ea de oligarhi ruși într-atât de mult că a ajuns să fie supranumită Londongrad. Cele mai mari performanțe ale clubului Chelsea au fost făcute cu petrolul Siberiei, după ce oligarhul Roman Abramovici și-a făcut averea vânzând grupul petrolier Sibneft către Gazprom, care l-a rebotezat Gazprom Neft.
Viena, penetrată de ruși
De Austria ce să mai spunem… Viena e locul de întâlnire al spionilor după cel de-al Doilea Război Mondial, face afaceri cu gaze rusești încă din anii ‘60, iar în stațiunile montane din Alpi denumirile străzilor și meniurile sunt scrise bilingv – în germană și în rusă.
Austria e într-atât de adânc penetrată de agenți ruși că inclusiv serviciile sale de spionaj au fost expuse.
Orbán, prietenul lui Putin
Ungaria a făcut și face în continuare exact ce face Putin: Viktor Orbán, aflat la putere continuu din 2010, a eliminat opoziția și a naționalizat companii, în timp ce pe altele le-a dat unor oligarhi apropiați.
Așa că țările din estul Europei, după ce au făcut eforturi de a intra în NATO și în UE, s-au trezit la final că Putin era deja la masa la care voiau să ajungă.
Iar acest lucru a permis Rusiei să facă orice.
Anexare, bombardare
A anexat Crimeea în 2014, după ce manipularea electorală nu a ținut, iar regimul comunist al lui Viktor Ianukovici a colapsat.
Apoi și-a trimis „omuleții verzi” în Donbass.
Iar UE și SUA au pus niște sancțiuni anemice ca să scape de gura lumii și să spună că au avut inițiative. Dar au continuat să facă afaceri de miliarde cu Rusia.
Moscova a bombardat Siria de partea dictatorului Bashar al-Assad și Libia alături de facțiuni locale, cu scopul de a inunda Europa cu refugiați și de a câștiga poziții strategice.
Și UE a stat să se uite, fără să facă nimic, cum migranții trec prin granițe ca prin brânză.
Companiile care au ajutat Rusia
Rusia s-a jucat de-a conductele de gaze și UE tot nu a făcut nimic.
Wintershall, Uniper și OMV făceau afaceri cu Rusia. Gazele curgeau pe conductă, iar banii în conturi. Ba chiar făceau propagandă pentru proiectele și interesele ruse.
E.ON a construit Nord Stream cu Gazprom și făcea presiuni pentru Nord Stream 2, care a și fost construit, dar niciodată inaugurat.
OMV făcea reclamă pentru South Stream, apoi pentru alte afaceri cu rușii, precum schimburi de zăcăminte în Rusia.
MOL importă chiar și acum atât petrol, cât și gaze, iar Ungaria face centrală nucleară la Paks cu Rosatom.
Franța vindea Rusiei nave Mistral, iar grupul petrolier Total avea zăcăminte în Rusia.
În Italia, Eni și Enel au „spălat” un furt al statului rus în dezmembrarea gigantului Yukos, după ce au cumpărat active ale companiei și apoi le-au revândut către Rosneft și Gazprom.
Război hibrid și propagandă
Un întreg război hibrid, psihologic, a fost demarat după 2014 de Putin contra Occidentului.
Iar aici a folosit ferme de troli și rețelele sociale occidentale, de la Facebook la Instagram la WhatsApp, Twitter, YouTube, incapabile să elimine propaganda rusă și reticente la distrugerea engagementului care le alimenta profiturile.
În 2017, Putin se implica în alegerile din Franța de partea lui Marine Le Pen și Franța tot nu a făcut nimic.
Invadarea Ucrainei a venit logic pentru Putin, convins că are extrem de multă putere de influență în cancelariile occidentale.
Wagner a scos Franța din fostele ei colonii
Grupul de mercenari Wagner, activ încă din 2014 în Donbass, a început să sprijine regimuri apropiate Rusiei din Africa – în Mali, Niger, Republica Centrafricană, eliminând influența franceză.
Ba chiar Rusia s-a implicat în revoltele recente din Noua Caledonie.
Practic, Franța se află sub un asediu rus de 7 ani, situație în care Macron visa dialog cu Putin la masa lungă.
Locul călduț
În continuare se preferă politica pașilor mărunți: am pus sancțiuni, dar de fapt UE a continuat să cumpere petrol, gaze și cărbune din Rusia în valoare de 200 de miliarde de euro, conform CREA (Centre for Research on Energy and Clean Air – Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat).
Germania ajută Ucraina cu armament, dar nu îi dă rachete Taurus. SUA ajută Ucraina, dar nu îi dă voie să lovească în Rusia, deși de acolo vin tancurile și avioanele ce i-au cucerit o cincime de teritoriu.
Ipocrizia occidentală
Iar când renunță la petrolul rusesc, Occidentul importă carburanți făcuți din petrol rusesc în Turcia.
Auchan și Lidl încă se află în Rusia, ca și banca austriacă Raiffeisen și cea italiană Unicredit, reticente să taie macaroana pentru că și-ar tăia masiv profiturile.
Gură-cască după drone
România a avut prim-ministru timp de un an și jumătate pe un general care n-a fost în stare să dea o lege de natură să permită doborârea dronelor rusești trimise spre Dobrogea.
Statul român e încă la stadiul de atenționări despre „căderea unor obiecte din aer”. De parcă ar cădea niște pahare de pe masă, nu niște bombe zburătoare.
Rachetele rusești pot cădea pe o casă, nu sunt simple obiecte. Și pot omorî oameni. Nu înțeleg de ce nu sunt pur și simplu doborâte odată ce intră în spațiul aerian.
Drona de la Eforie a fost filmată, dar a dispărut și e probabil căzută pe undeva…
17 secunde
Ce trebuie să facă România e să doboare orice dronă rusă intrată în spațiul său aerian, tot așa cum Turcia a doborât în 2015 un avion rusesc venit din Siria și care a survolat teritoriul său timp de 17 secunde.
Putin nu înțelege decât de forță și cu Putin nu poți discuta decât cu argumentul forței.
Cu cât cedezi, cu cât vrei compromis, cu atât va vedea o slăbiciune.
Eliminarea propagandei și a banilor rusești
UE trebuie să blocheze și să elimine orice interferență rusă (și chineză, dar acolo e altă poveste cu TikTok-ul) de pe social media.
Dar într-un mod serios, nu cum se mișcă acum, când democrația în Moldova a atârnat de un fir de păr din diaspora, în timp ce pe Facebook au circulat povești despre cum UE sărăcește Moldova, cea mai săracă țară din Europa…
Și să vâneze toate interesele de afaceri ruse, tot așa cum în anii 50 se vânau naziști și colaboraționiști, iar peste ocean McCarthy vâna comuniști.
Dar nu prin decizii precum eliminarea Dianei Șoșoacă cu mâna Curții Constituționale, care sapă la fundația democrației, ci prin procese reale în justiție, cu probe și dovezi și decăderea din drepturile electorale, la fel cum a fost decăzut și Liviu Dragnea de exemplu.
Toate companiile care au făcut afaceri cu Rusia până în 2022 ar trebui să fie puse să plătească pentru reconstrucția Ucrainei.
Discursurile sforăitoare de la Bruxelles despre o unitate care de fapt nu există mai mult rău fac.
Pentru că îi deziluzionează pe moderați, care apoi nu se mai prezintă la vot, lăsând cale liberă extremiștilor de stânga și de dreapta susținuți de ruși.
Trebuie să oprim manipularea dacă nu vrem să ne trezim cu o Europă de putiniști.