Unul dintre aceștia este un domn eurodeputat din Bulgaria, pe numele său Angel Dzhambazki. Zeci de mii de romi din Bulgaria sunt deja supuși unor măsuri speciale. S-au impus astfel de măsuri speciale pentru cartiere întregi din orașele Nova Zagora, Kazanlak și Sliven, unde locuiesc peste 50.000 de romi. În aceste trei orașe autoritățile municipale au introdus un regim special de control la ieșirile din cartierele de romi, pentru a împiedica localnicii să părăsească ghetourile în grupuri mari.
Bulgaria se pregătește să relaxeze măsurile impuse de criză, însă domnul A.D. a ținut să transmită, pe 29 aprilie, opiniei publice, un mesaj, prin care, speră domnia sa, să mai capitalizeze ceva electorat.
Acesta spune că singurele comunități care mai trebuie ținute în izolare sunt comunitățile de romi, pentru că romii nu au medici de familie sau asigurări medicale. După prima parte a acestei fraze mă așteptăm la o continuare solidară, din partea domniei sale, cu suferința multor romi bulgari, aflați în izolare, provocată de lipsa de apă, mâncare și condiții sanitare care să îi ajute să se protejeze de infectare. În schimb, domnia sa a pornit un atac monstruos la adresa acestor comunități.
Sub falsa temere că romii sunt potențiali purtători de virus, deși nu au fost testați, acesta îndeamnă la menținerea carantinei în comunități, numind membrii unei întregi etnii, hoți, prostituate și cerșetori întorși acasă din țările vestice.
Se adresează liderilor politici de la Sofia, cerându-le să nu ridice carantina din “mahalalele țigănești” pentru că, altfel, ar pune în pericol o întreagă țară. La adăpostul grijii pe care dorește să o arate pentru bulgari, A.D. nu vrea ridicarea carantinei, pentru că “țiganii vor fi liberi să se miște și vor transmite boala”.
Aceasta este narațiunea multor lideri politici din zilele noastre, mai ales atunci când alegerile bat la ușă.
Anul trecut, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, un domn eurodeputat din Slovacia, Milan Uhrik, spunea ca romii sunt o problemă a societății, și că romii din Slovacia au infracționalitatea ca parte din cultura lor. Nu a fost sancționat, doar i s-a atras atenția, de către președintele comisiei, că remarca lui e rasistă.
În loc de aceste ieșiri grosolane, care, oricum, nu scuză lipsa de investiții și neglijența multor state pentru incluziunea acestui grup etnic, liderii politici ar trebui să treacă la acțiune și să asigure, acolo unde este nevoie, acces la alimentare cu apă, gaze, electricitate, servicii medicale și educaționale de calitate, să împiedice violențele forțelor de ordine, mai ales în această perioadă.
Violența împotriva romilor se întâmpla și în alte state
În Den Bosch, Olanda – Marți, 22 aprilie 2020, un bărbat și cei doi fii ai săi au fost arestați după ce situația dintre poliție și familie a scăpat de sub control. Familia a postat imagini video ale arestului pe rețelele de socializare, care arată cum o femeie este împinsă la pământ de un agent și este lovită cu brutalitate.
Luni, 27 aprilie 2020, un ofițer de poliție a folosit o bucată de lemn pentru a bate cinci copii de etnie romă, din localitatea Krompachy, Slovacia.
“Ne-am dus pentru lemn și polițistul a început să ne alunge și ne-a strigat că dacă nu ne oprim ne va împușca. Ne-am oprit și el ne-a dus într-un tunel și ne-a bătut acolo”, a povestit una dintre fetițe pentru un canal TV din Slovacia, în timp ce plângea.
Cât de întunecat să îți fie sufletul să te îndemne să bați niște copii, cât de lipsit de dragoste pentru cei din jurul tău trebuie să fii, ca să trântești la pământ o femeie, poate, de vârsta mamei tale? Ce te îndeamnă, cine te îndeamnă să fii rău când, de fapt, Dumnezeu ne învață să ne iubim aproapele?
Europa are peste 12 milioane de romi. Aproximativ 6 milioane dintre ei trăiesc în Uniunea Europeană, trei sferturi în sărăcie extremă. Negarea dreptului la o viață decentă pentru 4,5 milioane de cetățeni ai U.E. nu este doar o chestiune de justiție socială, ci o întrebare despre modul în care U.E. își gestionează cea mai importantă resursă – oamenii săi.
Romii sunt o populație tânără – 40% sunt copii și adolescenți. Dacă statele membre pot asigura accesul egal la servicii de calitate, inclusiv la servicii de sănătate și dezvoltare timpurie, imaginați-vă, doar, diferența pozitivă pe care ar putea-o face această investiție: nu numai că romii își îmbunătățesc viața, ci își vor permite să contribuie din plin la viitorul Uniunii Europene și al țărilor în care aceștia trăiesc.
România trebuie să conștientizeze, odată pentru totdeauna, potențialul contribuției romilor la viitorul țării, la dezvoltarea sa socială și economică. De exemplu, o stare de sănătate bună a populației rome, acces la educație de calitate, infrastructură, sunt condiții prealabile esențiale pentru participarea deplină a romilor la viața socială și pe piața muncii.
Liderii politici, capii statului, trebuie să livreze un mesaj antirasist, să impună măsuri eficiente preventive și corective împotriva oricărei forme de rasism. În același timp, trebuie să lupte și pe frontul combaterii excluziunii sociale și al sărăciei celor mai vulnerabili dintre noi.
Din păcate, România încă pierde timp prețios. Lideri politici se atacă și se învinuiesc, cu fiecare ocazie, cu atâta convingere, că aproape îți vine să-i crezi pe toți, când vorbesc unii despre ceilalți. Și dacă fiecare pare că are dreptate, în tot acest timp mulți oameni suferă.
Ne mor români pe plantațiile de sparanghel ale străinilor, iar alții, mai norocoși, sunt chinuiți pentru o bucată de pâine.
O doamnă ministru ne spune că educația va continua în orice condiții. Greșit. Educația va continua doar pentru cei care pot ține pasul, în aceste condiții, căci mulți mai sunt copiii care n-au văzut în viața lor lumina becului și n-au simțit plăcerea jocului pe laptop, tabletă sau telefon. De ce? Pentru că mulți politicieni se joacă de-a politica, nu se mai face politică în interesul cetățeanului. Nici nu știu dacă s-a făcut vreodată politică în România postdecembristă doar în folosul cetățeanului.
Romii nu reprezintă o problemă. Problema este răutatea care ne inundă sufletele și care ne întunecă gândirea, mai ales atunci când nu suntem dispuși să acceptăm diferențele dintre noi, și, în ciuda lor, să trăim în armonie, ci mai degrabă le transformăm în arme de atac împotriva celor mai vulnerabili. Nimic nu doare mai tare decât disprețul unui om față de alt om, decât cuvintele pline de venin săgetate, fără oprire, în demnitatea și stima de sine a unui om.
Rom, român, bulgar, maghiar, german, toți suntem ființe umane. Din toate forțele care se revarsă peste noi, în fiecare zi, dragostea și grija pentru cel de lângă noi, trebuie să fie cea mai puternică.
Trebuie să înțelegem, toți, decidenți politici și cetățeni, că împlinirea completă nu e garantată de înălțimea pozițiilor pe care le avem/le-am putea avea, nici de mărimea averilor, de firma mașinii sau de cutia cu bijuterii. Trebuie să înțelegem cu toții că legea care ne guvernează viața este legea cauzei și a efectului. Orice acțiune provoacă un efect. O acțiune anume provoacă un efect anume. Și orice efect devine cauză pentru un efect viitor. Împlinirea completă se simte doar atunci când efectele acțiunilor noastre, muncii noastre, din fiecare zi, se vor vedea, ca schimbări în bine, în viața celor din jurul nostru.
Fiți oameni buni, căci bunătatea nu costă nimic!