În vremea în care au fost jigniți.
La început, prim-ministrul Ludovic Orban spunea că merită aduși în țară doar cei care trec “o selecție riguroasă”.
Se vor întoarce acei cetăţeni români care într-adevăr au contracte, care sunt serioşi şi care, într-adevăr, merită întreaga noastră susţinere în vederea revenirii în ţară.
Ludovic Orban, 1 aprilie, Ședința de Guvern:
Ministrul de interne Marcel Vela a adăugat că “important pentru noi este să verificăm și gradul de infracționalitate. Și atunci, pe listă, putem să verificăm tot ce intră în România”.
Iar europarlamentarul Rareș Bogdan a spus că “70.000 dintre românii întorşi în ţară nu se ştie cu ce s-au ocupat afară” și că “între 8.000 şi 10.000 sunt prostituate”.
Venind de la Ludovic Orban și de la Rareș Bogdan, judecata legată de seriozitate și de contracte e antologică.
Ludovic Orban și Rareș Bogdan sunt doi dintre politicienii care ar avea mai probleme la orice îndemn de a-și proba stilul de viață prin contracte și impozite. Orice interviu și discurs al lor ar putea fi precedat de întrebarea legitimă: “Din ce ați trăit, care sunt banii legal declarați și taxați, în urma căror contracte de muncă?”.
Și tocmai ei, campionii veniturilor neexplicite, țin lecții de rigoare fiscală românilor din diaspora.
7 ani într-un siloz de CAP
În tăcere, compatrioții din străinătate au răspuns.
Zilele trecute, o familie cu cinci copii, din satul Gheboaia, Dâmbovița, s-a mutat într-o casă nouă. Vreme de 7 ani, până când jurnalista Maria Andrieș le-a descoperit povestea, cei din familia Mocanu au locuit într-un fost siloz de CAP.
Nici primăria, din direcția de protecție a copilului, nici comunitatea nu i-a ajutat.
Marius și prietenii
Pe parcursul a trei luni, viața lor s-a schimbat. Pentru că niște oameni s-au implicat, exact în vremea în care au fost jigniți.
În trei luni de pandemie COVID-19, trei luni de îndemn la ură la adresa românilor din străinătate, o asociație fondată chiar de către unul dintre ei a citit articolul, a strâns banii, din donații, și a ridicat casa.
De la Londra, Liverpool și Birmingham, dar și din peluza galeriei steliste, românii au pus mână de la mână și au adunat bani de casă. De organizare s-a ocupat asociația fondată de Marius Simionică, un român care a muncit în Marea Britanie și a ajuns unul dintre ambasadorii neoficiali ai gesturilor discrete de caritate făcut de către românii din UK. În vremea în care au fost jigniți.
Degetele lor s-au făcut mână
Pe de o parte, politicieni i-au arătat cu degetul. Iar oameni furioși, inspirați de către politicieni, au preluat gestul. S-a născut o catalizare a urii împotriva românilor din diaspora sau a celor vulnerabili din țară, după cum observa Georgiana Iorgulescu, de la Centrul pentru Resurse Juridice.
Dar românii din disapora și-au văzut de treabă.
Au muncit, au plătit taxele în UK, sigur, nu la fel de riguros precum au făcut-o Orban și Bogdan cu banii încasați de ei doi în România, însă mamelor, și taților din străinătate le-a rămas ceva cât să doneze și pentru casa copiilor din hambar.
În vremea în care degetele altora îi incriminau, degetele lor s-au făcut mână.