Istoria la un click distanță | Despre libertate versus comunism, în reclama eMAG cu Mihai Șora

Reclamele erau amuzante tocmai prin alăturarea stilului de interpretare, a numelui artistului, nonconformist de felul său, și a produselor promovate: bormașini, unelte electrice, materiale de construcții etc.

Deși Blixa Bargeld este relativ puțin cunoscut în afara Germaniei, reclamele au avut un succes nebun și au câștigat și Leul de Aur la festivalul de publicitate de la Cannes.

În 2019, un magazin online din România a angajat un filosof centenar să vorbească, într-un spot video, despre libertate versus comunism, despre cei treizeci de ani ce s-au scurs de la revoluție, despre cortina de fier și despre suferințele românilor între 1946 și 1989. Cu siguranță, acest spot nu va lua nici un premiu la Cannes.

Dar ideea este interesantă.

“Aveam 30 de ani când ne-au condamnat pe toți la frică!“, spune filosoful Mihai Șora în spotul cu pricina. Și este adevărat, în 1946, pe 7 noiembrie, domnia sa împlinea 30 de ani. Pe 19 noiembrie 1946, PCR, puternic ajutat de forțele de ocupație sovietice, fura alegerile parlamentare și începea fraudarea istoriei.

“Aveam 30 de ani când mi-am pierdut ce aveam mai aproape de suflet, libertatea”, spune, de asemenea, filosoful în reclama cu pricina. Deși, totuși, libertatea și-a pierdut-o, cumva, de-abia la 31 și ceva de ani, în 1948, când s-a întors în România, din Franța.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

În Franța, Mihai Șora se înscrisese în Partidul Comunist Francez, încă din 1944. Atât de mult se temea de comunism și de comuniști, atât de dragă îi era, de fapt, libertatea.

Mihai Șora nu avea 30 de ani, ci 53, atunci când, în 1969, a încetat să mai colaboreze la vârf cu regimul comunist din România. Timp de 21 de ani, perioadă în care închisorile comuniste erau pline cu deținuți politici, cu oameni care chiar s-au opus regimului și n-au renunțat la principii și idealuri chiar cu prețul libertății și, prea adeseori, al vieții.

Nici în cei 20 de ani care s-au scurs între 1969 și 1989, Mihai Șora nu a fost un opozant activ al regimului, așa cum rușinos de mulți intelectuali români nu au fost.

Ororile comunismului român au fost posibile și pentru că oameni precum Mihai Șora, capabili să călăuzească masele spre libertate, n-au făcut nimic. Sau pentru că procurori precum Augustin Lazăr au dat o mână de ajutor la osândirea cetățenilor din motive politice. Sau, sau, sau…

Comuniștii nu ne-au furat țara și istoria pentru a interzice comerțul online.

Cum nici revoluția de acum 30 de ani nu a avut loc pentru că nu aveam magazine online.

E posibil ca, dacă regimul ar fi continuat, astăzi să fi avut, totuși, magazine online, dar să fi fost goale.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Este însă plauzibil să manifești lipsă de respect față de jertfele din 1989 atunci când viața ta este prea legată de mediul online. Când înveți istorie din click în click sau din rezumate de pe Facebook, poți ajunge să-i confunzi pe filo-comuniști cu luptătorii pentru libertate. Poți ajunge să crezi că revoluția din decembrie 1989 a fost despre consumerism, mâncare, gadgeturi și supermarketuri.

De fapt, când Mihai Șora devine un simbol al anticomunismului, orice devine posibil. Continuați!

Urmărește-ne pe Google News