Respect, David Popovici! Palparea succesului real e mai importantă decât mătrăguna experților

Cei care te critică pentru că în urma muncii tale, prin care ai devenit campion olimpic român la natație, ai putut să îți îndeplinești o dorință ar trebui în primul rând să ne arate investițiile lor. 

Pentru că lor, doctorilor în economie, celor care lansează definiții de „vis bicisnic”, și nouă tuturor, ne-ai dat o excelentă lecție de înțelegere a efortului, muncii, dorințelor, putinței și, cel mai important pentru mine, de educație financiară.

Prima lecție oferită de David Popovici: educația financiară

Ar trebui să se învețe cel târziu în gimnaziu regula de planificare bugetară 50/30/20, regulă care ar trebui cunoscută în primul rând de profesorii de economie și, evident, de formatorii de opinie.

Regula asta spune simplu: din banii pe care îi câștigi, 50% îi aloci pentru nevoi, 30% pentru dorințe și 20% pentru investiții. Potrivit calculelor prezentate de Libertatea, ai reușit să câștigi, din muncă, peste un milion de euro. 

Potrivit regulii de planificare bugetară, ar fi fost înțelept să îți aloci din acest milion chiar și 300.000 de euro (30% din câștigurile realizate prin muncă) pentru dorințe. Categoric, așa cum ai explicat, cumpărarea mașinii tale de vis este o dorință (și nu un vis bicisnic): „Tocmai mi-am luat recent o mașină la care m-am uitat zi de zi timp de doi ani pe internet, am verificat prețurile, m-am uitat la toate review-urile de pe pământ. Sunt mândru și fericit că am reușit să o iau”. Poate cineva defini mai bine o dorință? Poate cineva demonstra mai bine că prin munca proprie, pentru care a meritat fiecare cent, a putut să își îndeplinească această dorință? 

Recomandări

Facturile la curent electric și gaz metan pe care le vor plăti românii din 1 aprilie 2025. Trei scenarii analizate: de la plafonare la dublarea prețurilor

Iar pentru detractorii lui David Popovici, chiar dacă ar fi plătit 300.000 de euro pentru această dorință, conform regulilor de planificare bugetară, ar fi fost considerat un tip cumpătat.

A doua lecție oferită de David Popovici: e nevoie de o palpare a succesului

,,Ceea ce nu trăim la timp, nu trăim niciodată – este comentariul lui David Popovici de pe contul de Instagram, când a publicat fotografia cu mașina, în urmă cu trei săptămâni. Da, a muncit, și-a permis-o și ne-a demonstrat că munca încununată de succes trebuie însoțită și de palparea succesului. Altfel, cei care au succes și nu îl fac palpabil devin răi. Și interpretează dorințele îndeplinite prin munca proprie și alocare rațională de resurse drept „vis bicisnic”.

„Acest vis bicisnic poate să îl aibă orice beizadea imbecilă și înfumurată, cu banii lui tac-su”, spune domnul Cristian Tudor Popescu. Ne întoarcem la prima lecție de educație financiară oferită de David Popovici și dânsului, și nouă: 50% – nevoi, 30% – dorințe, 20% – investiții. Și cu regret constat că domnul Popescu confundă grav definiția economică a „nevoilor” cu „dorințele” și propriii bani, munciți, cu de la mămica și tăticu.

Recomandări

Noua metodă a Meta de verificare, împrumutată de Mark Zuckerberg de la Twitter, nu va funcționa. Consecințele renunțării la fact-checking-ul profesionist

Pentru beizadele ,,imbecile și înfumurate, a-și trage (și nu a cumpăra din banii munciți, ci din banii lui tăticu, eventual sifonați de la stat) o mașină scumpă este o ,,nevoie. Aceștia sunt oameni care nu pot avea ocazia palpării succesului lor real (pentru că nu există), ci eventual a palpării evaziunii fiscale a lui tăticu. Pentru beizadele, mașina e o nevoie ca să își etaleze în mod impostor un statut de bogătaș, și nu o dorință pe care o urmează și pentru care își alocă ani de muncă și de restricții.

La doctorul în economie care s-a trezit să ne explice financiar dorința lui David Popovici, argumentele sunt și mai ridicole, cu accente debile: ,,la cum i-a aruncat (n.r – banii) pe fereastră, pare că i-a câștigat ușor. Mulți ca el, câștigând la loterie, au ajuns pe drumuri, în final. 

Dacă s-ar fi informat despre David Popovici (20 de ani), ar fi aflat de ce a intrat pentru prima oară în bazin la vârsta de patru ani. Și ar fi aflat că la vârsta de 10 ani a bătut primul record național. Și că la 14 ani, la Campionatele Naționale de cadeți, a luat medalii la toate cele 15 probe, de la 50 de metri până la 1500 de metri. 

Și chiar dacă nu s-ar fi documentat, ar fi trebuit să vadă în 29 iulie 2024 momentul la care, după 20 de ani de la performanța Cameliei Potec, un român a devenit campion olimpic la proba de 200 de metri. Are asta ceva de-a face cu loteria?

Recomandări

Înapoi în anii 90. Femeile-politician sunt pe cale de dispariție în funcțiile de top ale coaliției

Când îți analizezi cheltuielile, prin prisma educației financiare, le raportezi întotdeauna ca parte din venituri. Îl îndeamnă profesorul de economie să fi investit în imobiliare? Eventual într-o ciorbă ca la Nordis, prin care să fie sifonat bugetul de stat?

A treia lecție oferită de David Popovici: nu renunța niciodată

Sau ,,se termină când spun eu că se termină. Cel puțin așa am văzut eu, alături de milioane de români, finala de la 200 de metri liber a Jocurilor Olimpice de la Paris, din 29 iulie 2024. 

Îmi aduc aminte și acum: la minutul 1, 42 de secunde și 60 de sutimi, David Popovici era în urmă cu 10 centimetri față de liderul britanic. Două secunde mai târziu, devenea campionul olimpic al lumii, cu timpul de 1 minut, 44 de secunde și 72 de sutimi. Mă întreb, dacă nu ne-ar fi demonstrat atunci că nu trebuie să renunți niciodată și că lupta se încheie doar atunci când tu decizi să o închei, ar fi urmat postări gen: ar fi trebuit să înoate ,‚mai așa cu dreapta? Ar fi trebuit să țină capul ,,mai așa? 

Respect, David Popovici, pentru că ne-ai demonstrat că succesul binemeritat trebuie să fie palpabil, respectând și regulile categoric scrise și cu siguranță necitite de formatori de opinie ale educației financiare.

Urmărește-ne pe Google News