Un român singur are nevoie de 2.818 lei net pe lună pentru un trai decent. De ce Guvernul nu ia în calcul cifrele pe familie?

Toate cele trei scenarii avansate de Guvern iau în calcul productivitatea muncii și inflația, deși din luna august este în vigoare  legea care spune negru pe alb: coșul minim de consum pentru un trai decent este principalul element de fundamentare a salariului minim și a politicilor salariale.

Valoarea totală a coșului de consum pentru un trai decent a crescut cu 4,7% din septembrie anul trecut până în septembrie anul acesta, arată calculele FES România & Syndex. 

Cel mai mult au crescut:

• Cheltuielile pentru casă și masă – cheltuielile românilor cu locuința (plata ratei sau a chiriei) au crescut cu 8,8% față de anul trecut.  
• Cheltuielile cu alimentația au sărit în aer, majorându-se cu 5% față de 2019.

Calculele ne mai arată că o gospodărie formată din 4 persoane, doi adulți și doi copii, are nevoie de 7.278 de lei pe lună, față de 6.954 de lei anul trecut și  6.762 de lei în 2018.

Salariul minim nu asigură nici jumătate din necesar

De 3 ani, de când se calculează valoarea coșului minim de consum, salariul minim net nu a depășit 47% din valoarea coșului pentru o persoană singură. Ceea ce oferă un salariu minim unui român nu ajunge nici măcar la jumătate din suma care e necesară pentru un trai decent.  

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Ba mai grav decât atât, datele obținute de la Inspecția Muncii ne arată că în aprilie 2020 existau nici mai mult, nici mai puțin de cinci milioane trei sute de mii de contracte pe salarii mai mici decât valoarea coșului minim pentru un trai decent (respectiv mai mici de 4.817 lei brut, cât e necesar pentru a câștiga un net de 2.818 lei).

În România, muncim ca să putem munci în continuare

Majoritatea covârșitoare a românilor trăiește, așadar, pe un salariu indecent de mic.

Legea care prevede corelarea coșului de consum pentru un trai decent cu salariul minim nu a fost niciodată pe placul PNL. 

Președintele Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea care îi fusese trimisă spre promulgare în toamna anului 2019, în plină campanie electorală. După ce Parlamentul a respins cererea de reexaminare și a re-votat legea în vara anului acesta, PNL, căruia legea îi stătea, se vede, ca un nod în gât, s-a mobilizat și a contestat-o la Curtea Constituțională. 

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Cum CCR a respins contestația, președintele Iohannis nu a avut, conform Constituției, altă opțiune decât să promulge legea. Însă intrarea în vigoare a legii nu e un obstacol pentru guvernul liberal, căruia legea nu i-a fost niciodată pe plac – a ales să o ignore pur și simplu, ca și cum nu ar exista.

Să ignori o lege în vigoare și să te preocupe doar economia în procesul de stabilire a salariului minim este cinism pur. Chiar și pe vremuri de pandemie!  

Totuși,  economia nu merge atât de prost  – datele Camerei de Comerț și Industrie a României ne arată că multe dintre firmele românești au performat mai bine decât anul trecut, pe vremuri “normale” – în 2020,  cifra de afaceri a numeroase companii a crescut, la fel ca și profiturile (cu 6% și, respectiv, 5%).

Comerțul a crescut în era COVID, dar salariile au rămas mici

Unele sectoare economice au prosperat pur și simplu în pandemie – e cazul sectorului comerț, de exemplu, unde majoritatea celor peste opt sute de mii de angajați sunt pe salarii minime și unde cifra de afaceri a companiilor a crescut cu 1,3% în primele opt luni ale anului, conform INS. 

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

În plus, să nu uităm că firmele primesc ajutoare de stat, adică bani publici. Iar cine primește bani publici pentru propria afacere este moralmente obligat să ofere salarii decente.

Este imoral să beneficiezi de ajutorul societății fără a oferi în schimb un nivel de trai minim decent propriilor angajați. Tot așa cum este imoral ca Guvern să stabilești salariul minim ținând cont doar de imperativul economic, nu și de cel social și moral. 

83% din contractele de muncă generează venituri nete care nu umplu coșul

Ce legătură are economia cu morala?, se vor întreba unii. Tocmai, nu are și exact asta e problema. În ultimele decenii tindem să situăm logica economică deasupra binelui și răului. Efectul e construcția unei societăți bolnave și a unei economii și mai bolnave, care produce externalități negative, generează sărăcie și e predispusă la crize.

Ce nu înțelege actualul Guvern este exact asta – că preocuparea sa exclusivă pentru economie în detrimentul aspectelor sociale și morale va sfârși prin a face rău chiar economiei de care sunt atât de preocupați Orban, Cîțu sau Alexandru.

O societate în care 83% din contractele de muncă oferă salarii sub nivelul coșului minim pentru un trai decent nu poate constitui premisa pentru o economie sănătoasă. 

Sănătatea unei economii constă în capacitatea de a produce bunăstare pentru majoritate, nu doar pentru unii. Este exact opusul la economia pe care încearcă să o “salveze” actualul guvern, cu prețul a milioane de salariați condamnați la un trai sub limita decenței.

Urmărește-ne pe Google News