România, adusă în incapacitate de plată. Ați auzit despre vreo moțiune de cenzură?

„Deoarece neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanțare suplimentar în anul 2025, rezultând un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat de peste 7% din PIB…“. 

Ați auzit asta când s-a votat programul de guvernare? Nu, nu ați auzit-o. Deci incapacitate de plată ascunsă.

Pe scurt, incapacitatea de plată înseamnă că un stat nu poate face față obligațiilor curente și legiferate pentru viitor, dacă păstrează actualul nivel de venituri și își menține obligațiile asumate prin legi, pentru cheltuielile aflate în plată. Cum ar fi salariile, pensiile, alocațiile etc. Nu le mai poate plăti, deși le-a transformat în legi.

Incapacitatea de plată este situația de facto în care a fost adusă România de guvernarea precedentă, în linii mari, aceeași cu cea actuală. 

Deși opțiunea românilor pentru cei care ar trebui să administreze economia s-a schimbat dramatic față de precedentele alegeri, mascarada formării guvernului Ciolacu 2, programul de guvernare care nu enunța majorarea semnificativă a taxării și tăierea cheltuielilor, nu face decât să paveze drumul spre nivelul următor: majorarea bezmetică a impozitelor cu consecința decapitalizării și a brumei de economie națională care a mai rămas. 

Recomandări

Regiunea României care vede prima autostradă între orașe la 35 de ani de la Revoluție. Șosele de zeci de miliarde proiectate până în 2030

Urmează predictibil apoi, predarea administrării economiei, dinspre cei care au creat găurile, adică decidenții actuali, spre viitorii decidenți: creditorii internaționali.

Dacă România nu ar fi de facto în incapacitate de plată, de ce s-ar majora peste noapte impozitele? 

Pentru că guvernarea #eurămân, a fost permanent sora iubitoare a evaziunii fiscale și fratele furtului de la buget. Verișoară cu ajutoarele de stat către nepoți antreprenori care vând în fază de proiect companii norocoase, de raft, care au atuul managementului nepoților.

Argumentez prin faptul că în guvernarea precedentă au decis deja că aceia care fură primul lor milion de euro de la buget (dacă sunt prinși) scapă de pușcărie. Cine plătește prețul? Cei corecți.

Iată, spre exemplu, cazul furtului de TVA în România. în primele 10 luni ale lui 2023, încasările din TVA însumau o cincime din venituri. În perioada similară din 2024 (ianuarie-octombrie) tot o cincime: 21% din total venituri. După ce ,,e-prostiile anunțate de guvern nu au reușit decât să pună noi obstacole pentru cei care își plătesc taxele în mod corect.

Astfel, dacă avem în vedere că de la 1 ianuarie 2024 cota redusă de TVA pe diverse sectoare a fost majorată de la 5% la 9% sau chiar la 19%, plusul (nominal) de încasări nu a reușit să acopere majorarea evaziunii, tolerată de stat. 

Recomandări

Elogiu adus României de televiziunea americană CNN: „Nu au mai rămas multe locuri în Europa, dar România se apropie”

La plată sunt puși contribuabilii corecți, care sunt luați drept proști, și care au trebuit să suporte pachetul de ,,e-prostii guvernamentale. În timp ce evazioniștii or insolvenții, nici e-facturi, nici e-prostii, poate doar niște jeturi private pentru decidenți.

Al doilea exemplu: se laudă statul cât de mult a strâns prin ,,amnistia fiscală din 2024. Oare e de laudă?

Scriu site-urile despre o sumă ,,fabuloasă: 6,24 miliarde de lei încasate ca urmare a amnistiei, versiunea 2024. În comparație cu suma de 1,15 miliarde de lei (amnistia din 2020) și cu cele 1,44 miliarde de lei (amnistia din 2015). 

Ați înțeles? Doar proștii plătesc, par să arate cifrele astea. Păi dacă statul dă amnistii la fiecare 5 ani, e rezonabil să presupunem că o proporție mult mai mare de ,,șmecheri nu și-a mai plătit taxele, așteptând o nouă amnistie garantată probabil în anticamerele puterii, cu garanția că ei nu vor fi executați silit. 

Eu doar așa pot să îmi explic cum a crescut de 4 ori suma în 2024 față de 2020. Iar banii ăștia plătiți cu amnistia, au existat undeva, și nu au fost executați silit, beneficiind de încă o rundă de protecție. În timp ce contribuabilii corecți se împrumută la dobânzile cămătărești ținute sus de domnul Isărescu, ca să fie cu taxele la zi. În timp ce ei decapitalizează economia.

Recomandări

Top 10 achitări spectaculoase în anul 2024. Cine sunt inculpații VIP care au fost găsiți nevinovați și câți dintre ei „au fentat” justiția

Să fie clar: banii există!

Doar că ei sunt în alte buzunare. În România, golul de TVA este de 37%. 

Asta înseamnă că din fiecare 10 lei pe care bugetul trebuie să îi încaseze, patru rămân în buzunarele grupurilor mafiote. Procentul este de aproape 8 ori mai mare decât media Uniunii Europene, unde golul de TVA este de doar cinci euro din 100. De unde rezultă că protecția instituțională pentru neplata taxelor este perseverentă și în creștere în România. 

Dacă România ar colecta doar de cinci ori mai prost decât media Uniunii Europene (și nu de opt ori) nu ar mai fi nevoie nici de încălcarea predictibilității tuturor legilor din România, nici de majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, nici de eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști, companiile din IT fiind în prezent efectiv decimate de contextul economic internațional. Și, în acest context, statul le mai dă o bardă peste picioare prin măsuri ad-hoc și calcule bolnave.

Calcule bolnave chiar în nota de fundamentare a Ministerului Finanțelor?

La prima dar chiar și la a doua vedere, da. 

Pentru că statul ,,fundamentează că prin ordonanța de încălcare, derogare și dispreț la adresa contribuabililor pe care vrea să o dea, va reduce cheltuielile publice în 2025, cu, atenție, 126 de miliarde de lei (în timp ce veniturile ar urma să se majoreze cu 7,11 miliarde de lei în 2025. Pun și extrasul din nota de fundamentare (secțiunea a 4-a), ca să poată vedea și orbii ceea ce întreaga populație va simți:

Calculul ăsta nu are decât două posibile explicații: fie este bolnav și făcut în dispreț (ceea ce înclin să cred), fie, în cazul în care nu ar fi bolnav, deficitul ar urma să fie în 2025, urmând angajamentele actuale, spre 15% din PIB, urmare a incapacității de plată certe. 

Ca să vă faceți o idee, dacă cifra ar fi corectă, înseamnă că, după 31 decembrie 2025, statul trage oblonul la casierie și nu va mai face nicio plată. Asta înseamnă reducerea pusă negru pe alb, a cheltuielilor, cu 126 de miliarde de lei, într-un singur an. 

Cifra este însă bolnavă și nu poate reflecta decât tot o înțelegere și administrare bolnavă a economiei românești și a problemelor cu care se confruntă ea.

În același timp, prin toate majorările ad-hoc de taxe și eliminare de facilități fiscale (care înseamnă majorări de taxe, din cauza incapacități de plată), statul estimează că va încasa în plus doar 7,11 miliarde de lei în 2025. În timpul ăsta, complicii lor, evazioniștii, continuă să mute în buzunare lor off-shore câte 50 de miliarde de lei, ca TVA furat de la buget. În fiecare an.

Ce va urma?

Ceea ce a inițiat Mugur Isărescu prin dobânzile cămătărești, vor continua cei din actualul guvern: decapitalizarea economiei românești, în ritm accelerat. 

Tăierea cheltuielilor ad-hoc a cheltuielilor, măsură primitivă și lipsită de predictibilitate, dar mai ales majorarea impozitelor peste noapte vor mai da ultimul bobârnac de care efectiv nu aveam nevoie, ca economia să intre în recesiune. 

Și nu oricum: urmează în 2025 un nou furt inflaționist, adică o nouă confiscare a puterii de cumpărare. Companiile care vor putea, spre exemplu în sistemul bancar și în asigurări, dar și unii antreprenori agili, vor putea include în prețul bunurilor și serviciilor lor majorările de taxe, ceea ce va conduce la prețuri mai mari pentru orice. 

Companiile care nu vor putea transmite aceste scumpiri (marea majoritate), vor face disponibilizări, deci șomaj, sau se vor închide (tot șomaj). Dobânzile la credite ținute sus de domnul Isărescu pentru a proteja profiturile record ale acționarilor privați ai băncilor comerciale față de care și-a manifestat angajamentul în cei 35 de ani de carieră, cu consecința decapitalizării economiei, vor săpa și mai adânc împotriva competitivității interne: deficitul comercial va crește, aproape pentru orice care va continua să deveniă atât mai scump, dar și mai prost.

Iar guvernul Ciolacu 2, proaspăt mandatat de un parlament pe care l-a mințit, va putea da cu siguranță vina pe greaua moștenire a guvernului Ciolacu 1, cel care a pus economia României astfel condusă, fix în incapacitate de plată. 

Situație pe care, gestionând-o pompieristic prin majorări de taxe și nerespectarea legilor deși a mințit parlamentul la momentul preluări mandatului că le va respecta, o va duce rapid în recesiune și în controlul deplin al creditorilor internaționali, ceea ce pentru decidenții actuali nu înseamnă decât beneficii: în timpul furtunilor financiare pe care le putem anticipa, ce poate fi mai potrivit pentru ei decât să numere banii nepoților?

Mai există moțiune de cenzură în condițiile în care acest guvern tocmai a stabilit un nou record, de nici o săptămână, în a încălca întreg programul de guvernare pentru care și-a primit mandatul?  

În cazul în care nu mai există moțiune de cenzură care să trimită acolo unde au vrut alegătorii această mascarada de guvern, situația economică se va deteriora extrem de rapid, pentru că din ce în ce mai multă lume va realiza ceea ce agenția de rating Fitch a arătat deja: cu un rating mai jos decât Botswana, România își consolidează statutul de țară bananieră, unde confiscarea puterii devine un lucru banal, în urma anulării alegerilor democratice pe pretexte, care, până la proba contrarie, pe care nu le pot caracteriza decât inventate. 

Decapitalizarea economiei românești este continuată de lideri de partide care s-au clasat în alegerile democratice de la locul trei în jos. Și atunci, cine i-a investit pe ei, pierzătorii, după ce au adus deja România în incapacitate de plată?

Foto: gov.ro

Urmărește-ne pe Google News