Un document intrat în posesia Libertății arată cât de jos s-a ajuns în unele segmente ale sistemului de stat.
Luni, pe 4 septembrie 2023, un document elaborat de mai mulți angajați ai ASF a fost înregistrat, primind ștampila albastră, dreptunghiulară, a „Sindicatului ASF”.
În document, care a intrat în posesia redacției, semnatarii au solicitat conducerii „demararea de urgență a unor investigații interne de către structurile de specialitate ale ASF și sesizarea organelor judiciare competente”. Puteți vedea documentul cu ochii dumneavoastră.
Angajații au cerut să fie depistați și pedepsiți colegii lor, cei care au oferit informații pe care s-au bazat mai multe articole despre situația din ASF, publicate recent de Jurnalul și Hotnews.
Președintele Nicu Marcu începuse și el aceeași cercetare
Cu două luni înainte, conducerea ASF pornise o investigație de același gen, în urma unor articole din Libertatea. După ce ziarul arătase că președintele Nicu Marcu a avut un venit de 16.000 de euro net lunar în anul 2022, liderul ASF a apelat la ceea ce se numește „Structura de securitate” a instituției ca să cerceteze e-mail-urile a sute de angajați. Da, ASF are o „Structură de securitate”, chiar așa se numește.
Au căutat cuvinte-cheie, precum „notă”, „Consiliu”, „sensibil” sau „uz intern” în servere, periind mii și mii de mesaje. Ancheta nu a dat niciun rezultat. Fostul general SRI Voinescu, șeful cabinetului președintelui Marcu și, în același timp, șeful „Structurii de securitate”, a plecat după ce metodele au ieșit la iveală.
Că șefii ASF încearcă să-și timoreze subalternii nu e nimic de mirare în cazul lor. Dar că angajați ai ASF apelează în anul 2023 la „structurile de specialitate”, adică la „Structura de securitate”, și cer să fie pedepsiți colegii lor care vorbesc despre abuzurile din instituție, asta e ceva fără un precedent documentat.
Desființarea?
În recenta sa carte, „Cine a făcut România”, fostul ministru Cristian Ghinea povestește cum a fost întâmpinat la o întâlnire de lucru cu generalul Marcel Opriș, fostul șef al STS. „Domnule ministru, sunteți tânăr, nu știți chestiile astea, ați adus oameni necunoscuți în sistem”, i-a spus generalul. Erau în cabinetul premierului, în sediul Guvernului legitim al României, dar nu civilii conduceau, după opinia și obișnuința generalului.
În aceeași carte, Cristian Ghinea descrie ceea ce el numește „feudalismul” birocrației de stat. Și spune că fără „o luptă antifeudală pentru egalitate” între cetățeni și „tendința birocrației de a se extinde” nu vom izbândi să progresăm. Vom bălti în noul feudalism.
Ghinea spune că nu există altă soluție decât „o reformă radicală”, care să presupună „desființarea curajoasă de instituții și comasarea funcțiilor”.
Viziunea are un design extrem. Asta până când vezi cu ochii tăi cum colegii cer pedepsirea colegilor pe baza „Securității” reînviate. Cei din ASF fac toate acestea ca să-și păstreze pozițiile într-o instituție care în ultimii 8 ani a „supravegheat” o piață pe care au avut loc 4 falimente ale liderului de piață RCA: Astra, Carpatica, City și Euroins. Cele mai „mici” dintre falimente, Astra și Carpatica, au costat deja cetățenii și firmele câte 100 de milioane de euro, plătite de către FGA. City se duce spre 500 de milioane de euro, iar estimările făcute în cazul Euroins de administratorului special indică un prejudiciu național de până la un miliard de euro. Asta după ce sute de milioane de euro au ieșit deja din România sub ochii ASF, pe când șefii instituției spuneau „mai facem o analiză”.
Șeful ASF e mai bine plătit decât primarul din New York
ASF e una dintre cel mai bine recompensate instituții din România. Președintele Nicu Marcu a încasat în 2022 peste 180.000 de euro net, ceea ce-l face mai bine plătit decât primarul orașului New York, care ajunge la un salariu net de circa 160.000 de dolari pe an.
Merită păstrat ASF? Sigur că e greșit să confunzi instituțiile cu oamenii. Dacă nu merge mașina, nu înhami calul la căruță, ci repari mașina.
Dar atunci când vezi cu ochii tăi cum angajații ASF care au semnat îndemnul la anchetă securistică și-au pierdut orice exigență profesională și măsură democratică, e foarte greu să te opui desființării și să susții „nevoia de ASF”.
Sigur că piața pensiilor private și a asigurărilor are nevoie de un reglementator. Dar nu în această formă care își insultă concetățenii și a devenit periculoasă pentru oamenii care au curajul mărturiei.
Există însă două vești. Prima e bună. Situația ASF nu poate dura la nesfârșit. Nu pentru că e una nesimțită, ci pentru că e ineficientă, iar nicio țară nu-și poate permite să fie buzunărită mereu, dacă nu vrea să dea faliment.
A doua veste e și mai bună: pentru fiecare poziție din cele nesimțite de la stat există 10 români care nu mai suportă și se vor opune.