Fata purtătorului de cuvânt al Kremlinului a postat vineri pe Instagram un mesaj anti-război. Lisa Peskova l-a șters câteva ore mai târziu, un lucru cam peste mână, dar oricum de preferat decât să încerci să provoci gravitația blocurilor-turn din cartierele elitei moscovite.
Precum Dmitri Peskov, tatăl ei, sunt mii și mii de apropiați ai lui Vladimir Putin, care se găsesc acum sub o presiune imensă. De o parte e ideologia și interesul, de cealaltă parte realitatea familiei, a celor apropiați, a oamenilor de pe stradă.
Am privit pe site-ul ONU, ședința de vineri a Consiliului de Securitate. În jurul mesei rotunde, în sala atent luminată, adunare a păstrat o formă diplomatică. Însă cuvintele au fost ca între oamenii care se întâlnesc pe un palier de bloc. Vorbitorii, de la Brazilia la Mexic sau Marea Britanie, și-au reprezentat pozițiile guvernelor, însă limbajul corpului a ieșit cu mult din cadrul oficial. Oamenii erau nervoși, anxioși, emoționați și gata să izbucnească într-un ”Ce faceți voi, ascultându-l pe Putin, chiar ați înnebunit?”.
Ferit Hoxha, reprezentantul Albaniei, un bărbat slab, într-un costum impecabil, își cenzura cu greu tulburarea.
A spus „Rusia a pătat Carta ONU cu sânge nevinovat” și i-a implorat pe cei din jur: ”Să oprim războiul e minimul pe care îl putem face”. A repetat: ”Să-l oprim, altfel ce le lăsăm copiilor noștri?”.
Reprezentantul Braziliei a fost la fel de aprins împotriva acțiunilor războiului absurd pornit de Rusia, chiar dacă nu trecuseră decât trei săptămâni de când președintele său, Jair Bolsonaro, se poza cu Vladimir Putin, la Kremlin. Ce se întâmplă acum în lume depășește nu doar cadrul legal, ci și căile clasice de reacție. În primul rând pentru că Rusia a făcut asta. A mutat acțiunile într-o zonă a lipsei de logică statală, a lipsei de respect a înțelegerii dintre țări.
Reacția oamenilor simpli a început să se simtă. Așa cum, dincolo de crusta diplomatică, la ONU s-au manifestat oamenii.
În Georgia, zeci de mii de protestari vin, seară de seară, ca să-i arate lui Putin că nu se tem de el și ca să critice reacția slabă a propriului guvern. La toate granițele de sud și vest ale Ucrainei, acolo unde se revarsă mareea umană a disperării, românii, moldovenii, polonezii, slovacii și ungurii s-au organizat. Întâi voluntarii, abia apoi statele.
Primul război văzut live pe Internet
E o mișcare de solidaritate pe care nimeni nu ar vrea să o pună la cale, guvernele temându-se că iraționalul care învăluie mințile regimului Putin va considera și asta drept o provocare. De aceea, parcă în mod straniu, uriașele manifestații din Tbilisi au apărut târziu în media europeană. Dar au răzbit și, cu fiecare oră, crește revolta oamenilor.
E primul război major nu doar televizat, ci relatat în filmări și imagini pe rețelele de socializare. Ceea ce aduce o doză riscantă de imprecizie, dar și noutatea unei trăiri permanente. E posibil ca totul să se consume și să rămână pe Facebook și Twitter, dar e la fel de posibil ca trăirile să meargă și în stradă.
Mitingul de la București
Lumii i s-a pus un nod în gât. E primul semn că un organism strânge din dinți, se stăpânește să nu-i dea lacrimile și acționează.
Astăzi, la ora 16:30, în fața Ambasadei Rusiei, s-a anunțat un miting în București, de solidaritate cu Ucraina și împotriva nebuniei războiului. În ziua atacului Rusiei, aproximativ 300 de oameni s-au adunat în fața Ambasadei Ucrainei.
Anunțul de la București privind noua demonstrație arată ca o continuare solidarității de la granițe. Vom vedea, poate că vor fi puțin oameni, poate că vor fi mai mulți, nu știm.
Dar ceva e limpede și a spus-o ziaristul Dmitri Muratov, laureatul premiului Nobel pentru pace în 2021.
”Următorul pas va fi oare o salvă nucleară?”
A doua zi după atacul total împotriva Ucrainei, ziarul condus de Muratov, Novaia Gazeta, a condamnat războiul. A scos o ediție tipărită în rusă și în ucraineană, într-un act de curaj prin care, cumva, ne-a mântuit pe toți, de la Moscova și până la Viena, unde un fost cancelar a fost silit de presiunea opiniei publice să demisioneze din funcția-trofeu pe care o ocupa în consiliul căilor ferate din Rusia.
Novaia Gazeta a mai spus ceva esențial în acel număr al său. Ceva direct despre temperamentul președintele Vladimir Putin: ”Comandantul suprem rotește în mână «butonul nuclear», ca un breloc de la o mașină scumpă. Următorul pas va fi oare o salvă nucleară? Nu se pot interpreta altfel cuvintele lui Vladimir Putin despre arma răzbunării”.
Doar o mișcare antirăzboi, a mai scris Novaia Gazeta, ”ar putea salva viața de pe această planetă”. E înspăimântător. Dar ei îl cunosc bine pe Vladimir Putin și mereu au spus că lumea se înșeală, așteptând să se comporte, într-un final, rezonabil.
Ei s-au referit în primul rând la o mișcare antirăzboi de la ruși, însă, la rândul lor, rușii au nevoie să vadă cum gândesc alți oameni, ce cred ei. Cunoscându-l bine pe Putin, rușii știu că doar mulțimile și manifestările directe ale oamenilor l-ar putea face să treacă dincolo de platoșa antrenamentului lui de kaghebist. Niciodată cei ca el nu s-au simțit bine în fața mulțimilor libere.
***
Vedeți mai jos o galerie foto de la Vama Siret. Imaginile au fost realizate vineri, 25 februarie, de fotoreporterul Libertatea Eli Driu
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 12Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia