ComenteazăCe altceva putem face? 1, 2, 3 și: „Mai cumpărăm niște armament!”. Gata. S-a rezolvat! România va mai cumpăra două escadrile de F-16. Când rușii lui Putin vor năvăli peste noi, le vom opune o forță aeriană de speriat.
Mă rog, important este ca Putin să nu ne invadeze iarna, că deja știm că avioanele F-16 pe care le avem nu decolează nici măcar de ziua națională, dacă e olecuță de polei pe pistă. Poate sălbaticii ăia din fosta URSS au avioane care decolează și pe polei, dar, băi, hei, noi nu avem! Slow down!
România suntem, din câte îmi amintesc, noi toți. E greșit, așadar, să vorbim despre „România” care cumpără încă 32 de avioane. Ca să fie corecte și să reflecte realitatea, titlurile din presă ar trebui să vorbească despre câțiva generali și câțiva politicieni care cumpără 32 de avioane. Și care cumpără, în general, diverse lucruri în numele securității naționale, pentru a face față invaziei iminente a rușilor.
Primul lucru făcut de Klaus Iohannis în calitate de președinte, în ianuarie 2015, a fost să semneze cu liderii mai multor partide un soi de pact prin care toți se angajau ca România să aloce 2% din PIB pentru armată. Acest pact nu a fost ratificat de către Parlament, nu a devenit lege, așadar nu poate impune niciunui guvern această cheltuială. Este o hârtie mai degrabă simbolică, semnată de câțiva politicieni, dintre care unii nici măcar nu mai sunt activi. Dar din 2017 încoace, toate guvernele alocă 2% din PIB, uneori și puțin mai mult, pentru armată. Iar mare parte din acești bani se duce în programul de înzestrare cu armament. Nou sau second-hand.
Din 2017 până la finalul lui 2021, acești 2% din PIB înseamnă peste 21 de miliarde de euro. Pentru a ne putea face o idee despre cât de mult înseamnă, de fapt, acești bani, putem compara cu banii care ne vin (dacă ne vin) din PNRR. În total, PNRR înseamnă 29,18 miliarde de euro. Dar numai 14,24 de miliarde sunt fonduri nerambursabile, granturi, restul de 14,94 fiind împrumuturi.
Nu toți banii alocați armatei înseamnă bani pentru înzestrare. Foarte mulți se duc în funcționarea de zi cu zi, în solde/salarii, pensii, cheltuieli de funcționare și așa mai departe. Dar rămân sume importante și pentru achiziția de armament. Cel puțin 11,31 de miliarde de euro voia armata să cheltuiască între 2017 și 2026 pentru diverse achiziții (am luat în calcul întreaga valoare a transportoarelor blindate 8X8), fără ca această sumă să conțină și achiziția de avioane de luptă, elicoptere de atac și de transport. Dar sunt și elicopterele pe listă, cum anunța anul trecut Ovidiu Raețchi. Pe lângă elicoptere și avioane neprinse în memorandumul din 2017, armata va mai achiziționa și drone militare.
Problema nu este că alocăm sume foarte mari de bani înzestrării armatei, ci modul în care o facem.
În noiembrie 2019, una dintre primele griji ale Guvernului Orban, unde domnul Ciucă devenise ministru al apărării, a fost să achite integral, mult în avans, toți banii pentru cele 7 sisteme de rachete Patriot. Deși contractul presupunea ca în februarie 2020 să avem primul sistem Patriot operațional, următorul urmând să vină în 2021 și tot așa, în acest moment nu avem decât un sistem, devenit operațional în septembrie 2020, cu luni bune întârziere. Al doilea nu a mai sosit în 2021, ci va sosi în țară abia după jumătatea lui 2022.
Întârzieri s-au înregistrat și în contractul cu General Dynamics pentru furnizarea transportoarelor Piranha 5. La finalul lui 2019, producătorul a fost penalizat cu 8,5 milioane de euro pentru că întârziase cu peste 8 luni livrarea primelor 36 de unități (). Până la urmă, aceste prime 36 de unități au fost recepționate abia în decembrie 2020. Până la 227 (în valoare de 900 de milioane de euro) plătite deja și până la totalul de 657 câte vrea armata să achiziționeze în final vor mai trece, probabil, foarte mulți ani.
Decizia achiziționării de avioane de luptă F-16 a fost luată în 2008, când România dorea să achiziționeze 24 de avioane noi și 24 second-hand, din SUA. În 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat achiziția a 24 de avioane F-16 second-hand. În 2012, o altă hotărâre a CSAȚ prevedea formarea a trei escadrile de avioane F-16 (second-hand) care să fie operaționale în 2020. În fapt, primele avioane ale primei escadrile au început să ajungă în România în 2016-2017, iar ultimul avion al primei escadrile a fost livrat abia în martie 2021. Dar aceste avioane vor intra, pe rând, într-un nou program de modernizare, urmând ca escadrila să fie complet operațională abia în 2023.
Deloc întâmplător, în timp ce Biden discuta cu Putin despre amenințările militare ale Rusiei la adresa Ucrainei, România a anunțat că vrea să mai achiziționeze 32 de avioane F-16 din Norvegia. Cât va dura această achiziție, când vor fi livrate avioanele, cât vor dura modernizările, desigur, nu avem de unde să știm. Când închei contracte cu furnizorii militari, datele sunt confidențiale, iar termenele de livrare, extrem de flexibile. Numai termenele de plată sunt respectate, ba chiar devansate de către guvernele României.
Aceasta este, de fapt, problema: plătim mult în avans niște sume pe care le-am putea folosi altfel și primim cu întârziere ceea ce am plătit. Banii pe care îi indisponibilizăm în achiziții de armament mult întârziate ar putea fi folosiți pentru modernizarea României, urmând să plătim armamentul comandat atunci când îl și primim.
În loc să alocăm educației cei 6% din PIB stabiliți prin lege și niciodată alocați până acum, preferăm să plătim în avans miliarde și miliarde de euro anual, primind, în schimb, pretexte și amânări.
Dacă am fi atacați mâine de către vreun inamic, nici măcar nu am putea să-i opunem armamentul pe care deja l-am plătit cu bani foarte grei. Am fi nevoiți să ne apărăm de tirul rachetelor inamice sau de raidurile aeriene cu facturile emise de contractorii militari și cu dovada plăților pe care le-am făcut. Sincer, nu sunt convins că facturile de la Raytheon, deja achitate, pot doborî, singure, rachetele sau avioanele rusești.
Foto: Hepta
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!