Pe Veseliei colţ cu Calea Ferentari, e clar că aceste alegeri prezidenţiale sunt anume făcute să distragă atenţia de la chestiunile globale.
Ăştia vor să ne facă o cheie, o manevră ceva. Au tot schimbat data la alegeri, de nu mai ştie lumea ce să creadă în mintea ei. De ce-au schimbat-o? Ca să-şi termine domnul Klaus mandatul, să-l dea la export. Na, că nu le-a ieşit. Dar, totuşi întrebarea rămâne: îi găsesc până în decembrie un serviciu bun, cu teren de golf, unde să se întoarcă din concediu ca să plece în vacanţă? Aici avem o problemă, ca ţară mă refer.
Am aflat deja că democraţia costă ca iubirea mea cea fostă, te rupe. Dar de ce să băgăm bani în campanie, când ştim rezultatul? Nu mai bine îi investim în nişte terenuri de fotbal în pantă, nişte parcuri în pădure? Sau în specii protejate, cum ar fi croitorul marmorat, popândăul european, vipera moldavă, şoarecele săritor.
Deci, oricum o dai, tot doi contează: candidaţii cu C – Ciolacu şi Ciucă. Uitaţi restul alfabetului, dacă l-aţi ştiut vreodată. Aştia-s ca Bebino şi Bibiloi. O să se facă_că (n-am găsit altă cacofonie) nu s-ar cunoaşte de la guvernare. Îşi dau interval (se provoacă la bătaie electorală, cum s-ar zice la ei, pe Victoriei). Care şi-o fură – pierde. Cine câştigă – îşi ia cinci ani cu relaxare la Cotroceni, plus încă cinci, dacă e bazat.
N-ar fi păcat să o deranjăm noi pe doamna Şoşoacă, să vină degeaba tocmai de la Bruxelles, când aţi văzut câtă treabă are acolo? N-ar fi naşpa să-i dăm speranţe lui Simion? Mai bine se-apuncă să ne ridice casele alea şi să le pună pe story. N-ar fi dis-criminatoriu s-o lăsăm pe Elena Lasconi să creadă că are România în poşetă? N-ar fi nepoliticos să-l încurcăm pe Cristian Diaconescu şi să-l punem iar să candideze – până când? De Hunor Kelemen nu ne atingem, el e dependent: intră la preşedenţiale mereu, ca la magazinul de vise. (De Terheş n-am auzit, că n-am fost în localitate).
Chiar vrem iar schimbare? Pe bune?! Am avut, când s-au schimbat Ciucă cu Ciolacu. Stabilitate ne trebuie! Normalitate, gen. „Daptu parai”, vorba lui Miraj Tzunami (frate cu Tzancă Uraganu) – bani la buget.
Ce n-aţi înţeles până aici? Punem la aceeaşi masă parlamentarele cu prezidenţialele. Autoritatea Electorală Permanentă face cărţile. (Vorba la cântec: „Eu pe strada mea fac lege/Nici pe zebră nu se trece”). Un singur buletin de vot, cât să nu rămână parlamentul gol.
La prezidenţiale, o dăm în tehnologie. Intri în secţia de vot. Te întâmpină vocea: Sunt Mia, asistenta dumneavoastră electorală. Cu cine votaţi? Răspundeţi cu Ciucă sau Ciolacu.
Hai gata, că-i ţinem pe aleşi din doctorate.
Doamne, ajută! Bani la portofel şi cerul înstelat deasupra noastră!
Foto: Dumitru Angelescu / Facebook
S0s0 • 12.09.2024, 12:35
Interesantă ignorarea totală a lui Geoană în articol, deși e primul în sondaje și cu o experiență la nivel înalt mult peste orice candidat, chiar și din trecut. La fel de interesantă băgarea în seamă a lui Ciucă, individ care (parcă e mai bine să evităm cacofoniile inclusiv când vine vorba de gheneral) nu văd cum ar putea ieși mai sus de locul 5 sau de 8%. Deci nu, nu este și nu va fi doar despre cei doi C, dintre care unul e învins dinainte de a începe cursa, intrând mai degrabă la capitolul păcălici ai campaniei, alături de Șoșosemeoni.
GeoTudor • 11.09.2024, 09:07
Mahalaua Veseliei rămîne dincolo de barieră,chiar și-n jargon cocălar punîndu-și probleme electorale. Dacă bariera aia e Schengen, ne-am scos - țările de după încep să-și pună bariere între ele, ca-n vremurile bune. Adică, și capra vecinului - cum și trebă, nu? În Mahalaua Veseliei, totu-i haios fincă totu-i la șto - stat de drept, liberă concurență, alea-alea. Cît ar fi unii de prezidențiabilli, tot la mîna noastră lungă vin, mînca-ți-aș. iar noi îi facem ca pe ei - cu tabela, să n-am parte! Alba-neagra digitală - să moară mă-s care minte el! Pe cine-pune Boss scufița, e singura surpriză, ca-n bocancii de Moș Niculae. Noi punem pe Kamala, că-i de-a noastră. Ea o pune pe Geoană, Geoană-l pune pe Ciolacu - e invers ca la Matrioșka da-i tot mișto!
Lecoqsportif • 10.09.2024, 21:31
Ge-ni-al! Frust, crud, real, asa cum sunt vremurile pe care le traim.