Acum ceva vreme, cuiva i se păruse o idee bună ca mașinile să circule alternativ, cele cu număr par într-o săptămână, cele cu număr impar în alta. Ca în comunism.
Astăzi, domnului Barna și coaliției de guvernare li se pare o idee bună ca vaccinații să meargă la mall în weekend, iar nevaccinații, doar în timpul săptămânii.
Pe ce se fundamentează?
Domnul Barna nu a explicat de ce. Nu pare să existe nici logică, nici argument științific pentru o astfel de decizie care ar împărți arbitrar oamenii în ceea ce privește mersul la mall.
Are propunerea vreun studiu la bază, vreo analiză sistematică? Vreo revelație legată de măsura în care mersul la mall ar face diferența și ar stimula oamenii care nu s-au imunizat încă să o facă acum?
Nu. Iar câteva argumente contra care sunt la îndemână.
Problema principală e în zona rurală
O bună parte din persoanele nevaccinate se află în mediul rural sau în orașele mici din provincie, unde plimbatul la mall în weekend chiar nu este o activitate esențială (aici putem cădea de acord cu toții).
Alții pur și simplu nu își permit oricum să cheltuie banii în malluri, pentru că lucrează, fără discriminări între zilele săptămânii, ca să-și câștige existența. E România care nu se vede (de) la mall.
Pe de altă parte, chiar și referindu-ne la categoria de public pentru care are relevanță acest tip de restricție, a o impune numai în anumite zile din săptămână nu are niciun sens, câtă vreme nu vorbim de o restricție absolută, cu potențial efect asupra balanței beneficii riscuri privind vaccinarea.
Ar fi exact tipul de măsură luată strict ca să lase senzația că autoritățile fac ceva, fără să și facă neapărat. Cam ca în filmarea de anul trecut în care domnul Barna doar se făcea că folosește tastatura laptopului.
Pe măsură ce valul patru se apropie, iar asta este o certitudine, nu o prognoză meteo din anii 60, că acum sunt exacte, avem nevoie de la liderii noștri politici de propuneri care să nu sune a titluri de site-uri de satiră, ci plictisitor, neamuzant și eficient. Vrem să ne plictisim! Propuneri fondate cât de cât pe ceva știință sau măcar a căror logică să fie limpede.
Și iarăși, nu e nevoie să inventăm roata. Este suficient să ne uităm, pentru inspirație, ce fac alte țări din Vest, inclusiv unele unde valul 4 a venit mai repede. Sau, ca să citez un prieten, „e suficient să se apuce de citit The Guardian”.
Dovada vaccinării, obligatorie pentru personalul medical și în multe contexte sociale
Și Franța are probleme cu acoperirea vaccinală: procentul celor imunizați e undeva la 43%. Autoritățile au anunțat măsuri ferme pentru a îmbunătăți această rată.
Încă de săptămâna trecută, Emanuel Macron, președintele Franței, a anunțat că, de la 15 septembrie, personalul medical nevaccinat nu va mai fi primit în spitale. Vaccinarea va fi obligatorie și pentru personalul din aziluri, centre rezidențiale sau alte categorii de angajați care lucrează cu persoane fragile din punctul de vedere al sănătății.
De la 21 iulie, francezii nu pot intra la cinema, teatre, muzee sau parcuri de distracție fără să facă dovada vaccinării. Iar guvernul plănuiește ca în viitor aceeași restricție să fie aplicată și în cafenele, malluri, precum și pe transportul public.
Franța va începe și să ceară oamenilor bani pe unele din testările COVID, care până acum erau gratuite, „ca să încurajeze vaccinarea mai mult decât testarea”, a mai spus Macron.
„Certificatul verde” al italienilor
Urmând exemplul lor, și guvernul italian a anunțat ieri că, din 6 august, va cere dovada vaccinării – „certificatul verde” cum îl numesc ei – sau un test PCR negativ la intrarea în restaurante sau muzee, la concerte sau spectacole, la săli de gimnastică, piscine ori competiții sportive.
Folosirea extinsă a certificatului verde are drept scop creșterea vaccinării, în condițiile în care varianta Delta crește tot mai mult numărul de cazuri pe continent.
În Italia, 28 milioane de oameni au primit deja vaccinul, adică peste jumătate din populația cu vârstă mai mare de 12 ani, în timp ce România stă mai mult prost: doar unul din 3 români eligibili este vaccinat.
Tot în Italia, vaccinarea personalului medical, inclusiv a farmaciștilor, este obligatorie încă din aprilie, iar acum, una dintre dezbaterile care au loc în această țară este dacă să facă sau nu vaccinarea obligatorie și pentru cadrele didactice.
Doar 15% din personalul instituțiilor de învățământ este încă nevaccinat. Cam aici sunt procentele de la care țările din Europa Occidentală se întreabă dacă să impună imunizarea drept condiție obligatorie pentru anumite profesii, în vreme ce, în România, această dezbatere lipsește, chiar dacă în sistemul de sănătate ratele nevaccinării ajung și la jumătate.
Ce face Spania?
În Marea Britanie, vaccinarea va fi obligatorie pentru angajații din aziluri începând cu luna octombrie, precum și la intrarea în cluburile de noapte din Anglia sau alte spații cu mulțimi mari.
Spania, care se află în plin val patru, impune de la o zi la alta tot mai multe măsuri pentru a face față epidemiei accelerată de tulpina Delta. Guvernul regional din Galicia a decis să impună dovada vaccinării la intrarea în baruri, cluburi de noapte, cafenele, restaurante, scrie El Pais, în vreme ce alte regiuni au impus din nou carantina pe timp de noapte.
În mod curios, niciuna din restricțiile din țările vestice nu sunt aplicate pe zile ale săptămânii.
Alte idei originale
Idei diferite – deși poate nu la fel de originale ca ideea de a vizita segregat mallurile – au apărut peste tot în lume pentru a stimula vaccinarea.
Astfel, Casa Albă a făcut un parteneriat cu aplicațiile de dating pentru a oferi conținut premium celor care se vaccinează, în Dubai oamenii pot primi cadou un abonament de două săptămâni la sală, în vreme ce, într-un oraș din India, femeile pot primi gratuit un inel în nas – o inițiativă a aurarilor din zonă, scrie BBC.
Stimulentele financiare pot fi o distracție contraproductivă
Și în România, autoritățile iau în calcul premierea vaccinaților cu loterii, vouchere, stimulente sau bonuri, „dar nu și bani” – după cum declara tot domnul Barna.
Funcționează însă astfel de stimulente materiale? „Ele riscă să fie o distracție și pot chiar să fie contraproductive”, spune Susan Michie, profesor de psihologia sănătății la University College London și consilieră a guvernului britanic, citată de BBC.
Tot ea crede că modalitatea cea mai eficientă de a stimula vaccinarea este „motivația intrinsecă” de „a-ți păsa de comunitate”. „Însă motivațiile extrinseci, recompensele le subminează pe cele interioare. Vrem ca oamenii să înțeleagă de ce fac asta: nu pentru puțini bani sau niște bere”.
Explicația consilierei britanice mi-a amintit de un alt domeniu în care stimularea financiară poate să facă mai mult rău decât bine: donarea de sânge. Numeroase studii au arătat, încă din anii ’70, că motivarea financiară a donatorilor de sânge face mai mult rău decât bine. De multe ori chiar scade numărul celor interesaţi să doneze contra unei sume de bani. O explicaţie este aceea că oamenii vor pur și simplu să fie apreciaţi pentru gestul lor. Iar o recompensă financiară ar submina această imagine de sine şi în faţa celorlalţi. Și așa cum avem nevoie de ceilalți, avem nevoie de încredere în noi. Pentru toate, mallul ajută, însă există rute și soluții mai importante.