Papa Francisc a înţeles profund cuvintele acestea, dezbrăcându-se de odăjdiile scumpe ale puterii, ce te fac să te crezi etern, a înţeles încă de pe vremea când, arhiepiscop de Buenos Aires, circula cu metroul şi îşi pingelea pantofii. Şi când – „muritor şi călător” – şi-a comandat un sicriu de lemn.
Spre deosebire de predecesorul său, Benedict al XVI-lea, Francisc – chiar dacă suferind – n-a coborât de pe cruce. De pe crucea pontificatului pe care a fost pironit din ziua în care, întrebat în conclav, imediat după alegere: Quo nomine vis vocari? („Pe ce nume vrei să fii strigat?”), a răspuns uimindu-şi confraţii: Franciscus. Un iezuit cu numele Sfântului Francisc din Assisi (Il Poverello, „Sărăcuţul”), pe care Dante îl invocă în Cântul al XI-lea al Paradisului.
După ce şi-a ales numele, în timp ce, în Camera Lacrimilor îşi îmbrăca noile veşminte, la ora 19:06, în acea zi ploioasă de 13 martie 2013, fumul alb s-a ridicat pe hornul Capelei Sixtine. Ploaia a dispărut, alungată de dangătul clopotelor.
Între Suveranul Pontif care a ieşit la balcon în urmă cu treisprezece ani, dându-şi prima binecuvântare mulţimii adunate în Piaţă, oraşului şi lumii, şi Papa adus în balcon în Duminica Paştelui pentru binecuvântare, având orele numărate, vremurile s-au schimbat dramatic.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_aff48eb666e722bed1a1b527e8caf8d4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/o-femeie-tine-in-mana-o-poza-cu-cardinalul-argentinian-jorge-mario-bergoglio-dupa-ce-acesta-a-fost-ales-noul-papa-pe-13-martie-2013-profimedia-0156052443-2-1024x685.jpg)
Pe 13 martie 2013, refuzase să-şi pună pe umeri capa de catifea roşie brodată cu blană de hermină. La trei zile a tulburat apele Curiei Romane, declarând „Îmi doresc o Biserică săracă, pentru săraci”.
I-a scos pe episcopi din luxul solipsist al palatelor lor. Până la ultimul telefon pe care l-a dat în Gaza, în seara de 20 aprilie (doar 30 de secunde, între cele din urmă respirări), s-a străduit să facă din romano-catolicism o „Biserică de campanie” şi s-o aşeze în tranşeele durerilor lumii.
A fost un Mare Papă cel care ne-a încredinţat că „Dumnezeu ne iubeşte până la sfârşit, fără să ţină cont de consecinţe”.
Foto: Profimedia
Vezi rezultate alegeri prezidențiale, turul 1 – 4 mai 2025, conform BEC!

BOEMIAN • 24.04.2025, 21:03
Da, ce-ai scris e aproape adevărat, dar majoritatea credincioșilor vor un papă tradițional nu un Soroșist. Așa că, in pofida faptului ca o mare majoritate a cardinalul care vor vota a fost numită de Franciscus, ei nu vor alege un papă progresist care va duce la distrugerea bisericii catolice
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_e2d8674899d24eaad26ee8bb6fac6a6d.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f680bfe4850c0845c6eabae2d80612cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_f526dc2bea7fc9cca915d74b87a49fba.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_52b8efaeb453aa05d10a4d0eb8d081de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_5eeb01d9ba3d5ca35c061a5390046e27.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_dde60f373c0d863ccb50cd462e57f021.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_c849927189a300b8e5f319642ecc65ba.jpg)