Șapte lucruri la care Clujul „bate” Capitala. Cum se simte o bucureșteancă get-beget în inima Ardealului

Clujul este deja faimos pentru festivalul Untold, dar, cel puțin de când primăria a cumpărat autobuze noi, mov, a ajuns să se vorbească mai ales despre transportul public.

Am vizitat pentru prima dată Clujul și am petrecut o zi întreagă ca să înțeleg de ce inima Transilvaniei este atât de lăudată. Ca în jocul “găsiți diferențele”, am făcut o listă de șapte lucruri pe care le are Clujul și nu le are Capitala, pornind din start de la premisa că, în realitate, o comparație matematică e aproape imposibil de făcut, dat fiind măcar un singur aspect: numărul de locuitori – Clujul are puțin peste 700.000 de locuitori, iar în Capitală trăiesc aproape două milioane de oameni. 

1. Transportul în comun. Plata cu cardul în autobuze

Nu putem vorbi despre Cluj fără să menționăm autobuzele de culoare mov, care se strecoară silențios prin trafic, și de faptul că îți poți plăti lejer călătoria direct cu cardul bancar la aparatele din interior. Vehiculele noi cu această facilitate au fost achiziționate cam în aceeași perioadă în care Primăria Capitalei a adus în oraș Otokarele turcoaz, care însă nu sunt prevăzute cu acest sistem de plată.  

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

În majoritatea stațiilor din Cluj sunt panouri care îi anunță pe călători în cât timp vine autobuzul, dar și ce autobuz va sosi următorul. Sunt puține ghișee de la care să poți cumpăra bilete, dar le poți achiziționa foarte rapid de la unul dintre cele 61 de automate cu ecran tactil, prietenoase cu turiștii – adică au instrucțiuni și în limbile engleză și franceză. Plata se poate face și cash, și cu cardul bancar.

În plus, unele stații de autobuz au și validatoare de carduri, astfel încât oamenii își pot plăti călătoria înaitne de a urca în mijlocul de transport.

Capitala nu se bucură de același pas major făcut către tehnologie și uneori e dificil, mai ales de sărbători, să găsești un ghișeu deschis unde să-ți încarci cardul STB. Noroc cu plata prin SMS!

Compania de Transport Public Cluj are 251 de autobuze, 41 de autobuze electrice, 82 de troleibuze, 26 de tramvaie și nouă microbuze, mult mai puține decât Bucureștiul, care are în total 1.930 de mijloace de transport, nici unul electric.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

2. Parcări mai multe, trotuare mai libere

Este adevărat că populația Clujului este de aproape trei ori mai mică decât a Bucureștiului, deci implicit și mașinile sunt mai puține. Însă trebuie precizat că în Cluj nu doar că sunt suficiente locuri de parcare, însă acestea chiar sunt folosite, în ciuda faptului că o oră costă până la 7 lei, în funcție de zonă.

Astfel, pietonii pot circula pe trotuar fără să fie nevoiți să facă slalom printre mașini.

Tarife asemănătoare sunt practicate și în Capitală, dar bucureșteanul e mai grăbit și preferă să-și lase mașina unde apucă, în loc să caute loc de parcare.

În Cluj sunt automate de plată a parcării mai peste tot, iar parcometrul asigură și plata cu cardul, nu doar cash. Iar dacă chiar nu găsești un parcometru, soluția e SMS-ul.

3. Biciclete închiriate de primărie

Bucureștiul  vrea să reducă poluarea și să promoveze transportul alternativ. Administrația Firea le-a dat bucureștenilor vouchere pentru a-și cumpăra biciclete și pentru a-și schimba mașina personală.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Clujul a venit, în schimb, cu un serviciu de închiriere biciclete în regim self-service, realizat din fonduri europene. Practic, în baza unui card emis de Primăria Cluj-Napoca, poți lua gratuit o bicicletă timp de o oră. După depășirea acestei ore, se aplică penalizări, care nu sunt însă mari. Doi lei jumătatea de oră. Clujul nu este oricum atât de mare, astfel că orice deplasare dintr-un punct în altul se poate face în timp util.

Din 2015, de la înființare, și până în august anul acesta, sistemul de bike sharing a fost utilizat pentru peste 2,5 milioane de deplasări, potrivit presei locale.

Pentru sutele de biciclete din cele 50 de stații de bike sharing, Clujul a oferit și infrastructura necesară: în prezent există peste 20 de kilometri de piste de biciclete, iar unele dintre ele fac legătura cu localitățile dimprejur, pentru navetiștii bicicliști.

Bucureștiul nu stă foarte bine la capitolul ăsta: avem aproximativ 10 kilometri de piste de biciclete și acestea doar în zona centrală.

4. Parcuri fără chioșcuri

Clujenii se bucură de multe spații verzi. Are și câteva parcuri mari, iar unul dintre ele este Parcul Central Simion Bărnuțiu sau Parcul Mare, cu o vechime de peste 190 de ani și o suprafață de 13 hectare. Ceva mai mic decât Cișmigiul din București.

Clujul nu are în parcuri terase sau restaurante, ori chioșcuri cu gogoși, cartofi, semințe, vată de zahăr sau sucuri. Excepția din Parcul Central o face clădirea Casino – Centrul de Cultură Urbană, unde sunt organziate uneori diverse evenimente culturale.

5. Contraste mai blânde la Cluj

Bucureștiul este orașul bulinelor roșii, iar Centrul Vechi e un punct nevralgic din cauza clădirilor cu risc mare de prăbușire la un viitor seism. Consolidarea clădirilor cu risc seismic merge lent, iar restaurarea fațadelor monumentelor istorice, la fel de greu. În acest timp, schelele metalice rămân instalate pe clădiri, în multe cazuri neprotejate (vizual și antipraf) de mash-uri.

Imobilele din Cluj-Napoca sunt mult mai joase – s-a preferat construcția pe orizontală, nu pe verticală, aspect firesc într-un oraș mai puțin aglomerat. Sunt mult mai mule clădiri vechi, decât blocuri noi, iar clădirile construite recent respectă, într-un fel sau altul, arhitectura imobilelor istorice, astfel că nu există acel contrast evident și uneori neplăcut între vechi și nou. În plus, fațadele clădirilor aflate în renovare sunt acoperite de pânze, astfel încât să nu se vadă schelele muncitorilor.

6. Mobilier stradal

Jardiniere mari cu flori pe trotuare, semne mari și colorate, garduri și gărdulețe chiar și acolo unde nu este nevoie și borduri colorate – cam așa e în București. Mobilier stradal amestecat, care dă adesea senzația de kitsch.

Străzile din Cluj sunt libere, nu există jardiniere uriașe pe trotuare, nici gărdulețe peste tot.

7. Răbdarea!

Venind dintr-un oraș aglomerat precum Bucureștiul, unde toți se grăbesc să ajungă undeva, inclusiv acasă, orașul din Ardeal e aproape… ca-n bancurile cu ardeleni! Nimeni nu pare să se grăbească, nu se claxonează decât în cazuri extreme și nu am văzut vreun pieton traversând în fugă strada. Clujenii sunt răbdători și mult mai liniștiți, iar orașul lor a fost numit, într-un studiu realizat în 2014 de Eurostat, cel mai primitor oraș din România.

Urmărește-ne pe Google News