Serbia a petrecut primele patru luni din criza Covid în fotoliul de campion al eficienţei administrative, cu rate de infectare şi deces la o treime din cele ale României. Multă lume bănuia că ceva e în neregulă, din moment ce ţările balcanice din jur stăteau prost, dar dovezi nu existau. 

Dovezile au apărut însă rapid atunci când s-au ridicat restricţiile, iar oamenii au dat cu capul în alt mecanism de evaluare decât cel al guvernului din Belgrad, anume vămile greceşti Evzonoi şi Promachonas.

În momentul ăla, cu cetăţeni izolaţi în Grecia şi graniţa închisă imediat, s-a văzut că ratele de infectare erau de câteva ori mai mari decât cele oficial admise. 

Sârbii au deformat cifrele, începând de la baza de calcul a populației

Se minţise sistemic, se bulibăşise cu metodă şi se manipulase nu doar numărul bolnavilor, dar chiar şi al sănătoşilor: în statistica UN pentru Covid apar în continuare 8,7 milioane cetăţeni (deci şi cei din Kosovo, de unde însă nu vin raportări pe Covid, normal; plus un număr neprecizat de oameni plecaţi din ţară. De fapt, ultimul recensământ spunea 7 milioane, iar astăzi realitatea e probabil pe la 6,9 milioane. Ratele de infectare au fost tot timpul subestimate.

La fel de îngrijorător e însă ce se întâmplă în societate, între lideri de opinie şi grupuri politice: dacă în alte state vecine e ciorovăială şi haos, Serbia e azi mama ciorovăielii. 

Se confirmă din păcate ce spuneam aici cu două săptămâni în urmă, anume că pandemia nu convinge pe nimeni de nimic, fiecare rămâne la părerea sa iar societatea se polarizează dramatic între oameni care ajung să-şi dea în cap.

Zilele trecute au fost demonstraţii de stradă violente contra reimpunerii carantinei la Belgrad; s-a vandalizat clădirea Parlamentului. La ele au participat atât studenţi şi corporatişti, nemulţumiţi de ideea noilor restricţii, cât şi grupări neonaziste nemulţumite de orice, care în fosta Iugoslavie abundă.

Din mozaicul protestelor de la Belgrad n-au lipsit bikerii loiali lui Putin

Protestele declanşate spontan au grupat, cum ar veni, hipsteri din #Rezist, ecologişti, slavofili conspiraţionişti, vaccinişti şi antivaccinişti, plus galerii de fotbal mult mai radicale şi politizate decât în România, patronate de criminali de război.

Poliţia călare s-a contrat cu bikerii din filiala locală a Night Wolves, clubul fascistoid şi velicorus de motociclişti din Rusia sponsorizat de Putin, care a participat la ocuparea Crimeei. 

Filiala sârbă a Lupilor luase parte la tentativa eşuată de lovitură de stat în Muntenegru din 2016, când s-a încercat stoparea aderării ţării la NATO; după puci liderul biker s-a refugiat în Donbas.

Cum s-a ajuns ca oameni cu opinii atât de diferite în politică sau pe tema Covid să iasă simultan la protest, fiind reprimaţi de poliţie cu gaze şi bastoane mai ceva ca noi la 10 august? 

Evident, responsabilul principal e preşedintele Aleksandar Vučić (prietenul lui Victor Ponta, acela cu partidul Vlad Ţepeş din 2016, vă amintiţi) care a preluat luna trecută controlul politic total prin victoria cu 63% în alegerile parlamentare, după boicotul opoziţiei. 

Președintele fascismului soft

A cosmetizat cifrele de infectare şi a ridicat restricţiile înainte de vreme, ca să dea bine electoral.

Acum, președintele cheamă ipocrit la calm şi evitarea extremismelor, după ce şi-a construit cariera politică pe discurs naţionalist şi anti-european, doldora de conspiraţii, adunând voturi şi de la radicali de dreapta şi de la stânga narodnică. 

Vučić, cum spunea cineva, e un soi de Viktor Orban pentru popoare non-habsburgice şi fără premii Nobel: fascism soft, dezorganizat şi kitsch, de Balcani. 

Ia bani grămadă din instrumente de preaderare UE, dar umple ţara de afişe cu Rusia şi China, iar Serbia are radiouri locale deţinute de primării ce retransmit programele Sputnik.

În campanii umblă cu fantoma lui Soros mai ceva ca liderul de la Budapesta. 

Faptul că a pus prim-ministru o lesbiană declarată şi persoană educată în Vest e o ipocrizie: Ana Brnabić e păpuşa din vitrină de arătat Europei (sanchi), în vreme ce deciziile importante pe teme sociale le ia el, împreună cu consilieri putinişti şi clericali.

Publicul e confuz după ce o supervedetă precum Novak Djokovic, nr 1 mondial, s-a dovedit a fi un fel de Borat, caraghiosul planetei, organizând sesiuni de infectare colectivă cu Covid drapate în steagul naţional.

Cetăţenii nu mai văd altă ieşire decât protestul violent faţă de autoritate, fără să existe nici o fărâmă de consens privind calea de urmat.

Urmărește-ne pe Google News