Alexandru S. Alexe este un fost reporter Associated Press, care a activat în Romania și SUA între 2000 si 2007. Din 2008 este consultant de marketing și relații publice. A studiat statistica la ASE, între 1990 și 1994, apoi în SUA, obținând un Master în Știinte (Interdisciplinar – Economie, Știinte Politice și Jurnalism) la Universitatea Texas din Tyler în 1997, unde a lucrat pentru ziarul The Patriot al universității si la centrul multimedia. A făcut și studii post-universitare la Universitatea Texasului de Nord, în Știinte Politice, specializarea Relații Internaționale (1997-1998), unde a lucrat ca asistent universitar și asistent cercetător la departamentul de știinte politice.
- Trump e criticat pentru bâlbâielile guvernului său, după primul deces cauzat de coronavirus în SUA.
- Spitalele se pregătesc să fie luate cu asalt de pacienți, oamenii sunt sfătuiți să rămână acasă dacă nu sunt grav bolnavi, pacienții vor fi separați încă de la intrare sau din parcare.
- Bursa a suferit căderi masive, iar banca centrală americană a intervenit pentru calmarea piețelor.
- Bill Gates, care spune că virusul Covid-19 “ar putea fi patogenul care apare o dată la un secol și de care ne-am temut”, promite ajutor țărilor sărace.
Guvernul federal american, acuzat de experți că nu a luat din timp măsurile necesare pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus, a anunțat vineri că va recurge la măsuri extraordinare.
Secretarul Sănătății și Serviciilor Umane, Alex Azar, a anunțat că administrația Trump va invoca Legea Producției de Război pentru a-și asigura necesarul de echipamente de protecție.
Legea permite guvernului federal să aibă prioritate pentru comenzile sale. “Ne vom asigura că avem materialele necesare”, a declarat Azar.
Trump este criticat pentru că guvernul a tăiat masiv programele CDC dedicate luptei cu epidemiile, iar acum agenția are capabilități foarte limitate de acțiune. Administrația a cerut Congresului să suplimenteze bugetul CDC cu 2,5 miliarde de dolari în regim de urgență. Parlamentarii din ambele partide consideră însă că suma e inadecvată și spun că vor aloca 8 miliarde de dolari în plus pentru lupta cu noul coronavirus.
Pe vremea administrației Obama, Trump a fost un critic al implicării CDC în stoparea epidemiei de Ebola, temându-se că astfel boala poate fi adusă în America, iar când a venit la putere a tăiat fondurile pentru programele de implicare a agenției în cazurile de epidemii internaționale.
În statul Washington, pe Coasta de Vest, s-a înregistrat sâmbătă primul deces al unei persoane infectate cu noul coronavirus. Guvernatorul Jay Lee a declarat stare de urgență, deblocând fonduri din rezerve și cerând tuturor agențiilor din subordine să facă tot ce e nevoie ca să se pregătească pentru o epidemie masivă. Legea permite și mobilizarea trupelor gărzii naționale a statului, o categorie de rezerviști, în caz de necesitate.
Persoana decedată nu călătorise în zonele afectate de noul coronavirus, iar experții suspectează că sunt mult mai multe cazuri nedetectate în comunitate. Două noi cazuri suspecte au fost identificate la un azil de bătrâni, unde încă 50 de persoane au simptome de răceală și vor fi testate.
Agenția federală americană pentru urgențe a îndemnat cetățenii să se pregătească pentru posibile dificultăți precum închiderea școlilor. În caz de pandemie, americanii sunt sfătuiți să își facă provizii de mâncare și apă pentru două săptămâni, să își cumpere medicamentele de care au nevoie în mod curent și să facă aranjamentele necesare pentru îngrijirea copiilor în caz de închidere a școlilor. De asemenea, americanii sunt sfătuiți să se spele des pe mâini, să tușească în șervețele și să păstreze distanța față de persoanele bolnave.
La Wuhan, virusul s-a răspândit masiv
Noul coronavirus, deși, conform statisticilor disponibile, nu este periculos pentru majoritatea oamenilor, se dovedește mult mai contagios decât gripa și există un risc major de suprasolicitare a sistemelor medicale, spun experții. Nici una din țări nu are capacități de rezervă suficiente pentru a trata un număr uriaș de pacienți simultan, ceea ce înseamnă că rata de mortalitate va depinde de succesul ținerii sub control a numărului de bolnavi.
La Wuhan, un oraș de 9 milioane de oameni din China, unde autoritățile au negat apariția virusului și nu au luat măsuri imediate, virusul s-a răspândit masiv, iar spitalele au fost luate cu asalt de zeci de mii de pacienți, rezultând un adevărat carnagiu. Autoritățile chineze au construit apoi un spital dedicat, cu peste 3.600 de locuri în numai șase zile și au demarat construcția a încă 19 noi spitale similare, trimițând și zeci de mii de medici militari pentru a lucra în Wuhan. În restul Chinei și în alte țări afectate, spitalele încă se descurcă bine cu numărul de pacienți infectați, iar mortalitatea este redusă, fiind chiar sub media gripelor obișnuite.
Una din măsurile urgente discutate de experți este separarea încă de la intrare a bolnavilor care se prezintă la spital cu posibile infecții cu coronavirus de ceilalți bolnavi, spitalele urmând să se împartă în două: cu și fără coronavirus.
Unele spitale au anunțat deja instalarea de triaje suplimentare, inclusiv în corturi sau clădiri temporare, pentru tratarea separată a pacienților care sosesc cu simptome de răceală, existând un risc major de contaminare dacă aceștia se prezintă în sălile de așteptare aglomerate ale spitalelor.
La New York, un oraș de mărime similară cu Wuhan, autoritățile locale au cheltuit 40 de milioane de dolari pentru pregătiri în ultimele luni și au magaziile pline de echipamente, inclusiv 1.750 de ventilatoare, însă, cu toate acestea, experții declară că în condițiile americane „nu putem să construim un spital în șase zile”. Iar pentru că unele echipamente nu pot fi folosite decât câteva ore, necesarul ar putea fi și el uriaș dacă epidemia durează mult timp.
Spitalele newyorkeze au luat măsuri de control al stocurilor de echipamente de protecție, după ce acestea începuseră să dispară, pentru că angajații le luau acasă. Autoritățile statului New York își revizuiesc și ele planurile de intervenție, stocurile, dar și legislația adoptată în timpul gripei spaniole din 1918. Aceasta permite măsuri dure pentru reglementarea distanței sociale, precum limitarea numărului de călători în autobuze și metrou, interzicerea adunărilor publice mari sau amenajarea de spitale provizorii
Una din problemele majore e posibila lipsă a paturilor pentru bolnavii în stare critică, orașul New York având doar 9.000 de locuri la terapie intensivă, care ar fi rapid ocupate în caz de epidemie, aproximativ 20% din pacienții detectați cu coronavirus având nevoie de îngrijiri spitalicești. Autoritățile spun că în caz de necesitate, copiii vor avea prioritate, după care ceilalți, în funcție de un set de criterii medicale stabilite de autorități, iar în ultimă instanță se va folosi o loterie.
Într-un articol publicat în New England Journal of Medicine, fondatorul Microsoft, Bill Gates, unul dintre cei mai generoși donatori din lume în lupta cu bolile, a scris că evoluția virusului Covid-19 de până acum indică că “ar putea fi patogenul care apare o dată la un secol și de care ne-am temut”. Gates a promis că fundația sa va ajuta țările sărace în lupta cu epidemia. “Sper că nu va fi atât de rău, însă trebuie să presupunem că este și să ne pregătim ca atare”, a adăugat el.
Una din problemele cu pandemiile, spun experții Organizației Mondiale a Sănătății, este că restricțiile impuse de state, dacă sunt prea dure, dau peste cap economia, împuținând resursele disponibile pentru lupta cu boala. Căderea burselor mondiale este îngrijorătoare din această perspectivă.
Lecții pentru România
Dintre experiențele pozitive se remarcă Singapore, unul din primele state cu infecții de Covid-19, dar care a reușit să țină sub control epidemia fără să își dea economia peste cap.
Dispersoare cu dezinfectanți au fost instalate la intrarea în fiecare clădire publică, iar cetățenii sunt încurajați să își ia zilnic temperatura, iar dacă este mare, să se autoizoleze acasă și să apeleze un număr de telefon special, pentru a fi luați în evidență. Apoi, autoritățile îi întreabă cu cine au venit în contact și informează și iau în evidență și acele persoane, izolându-le și pe ele la domiciliu. Adunările publice mari sunt interzise.
O altă idee promițătoare e și cea a guvernului britanic de a organiza teste din mașină pentru coronavirus, pentru a limita contactul pacienților suspecți cu spitalele.
Dintre experiențele negative se remarcă acea din Wuhan, unde autoritățile au minimizat și au căutat să ascundă problema până când au fost copleșite și nu au mai avut de ales. Atunci a fost prea târziu pentru controlul epidemiei, producându-se un dezastru umanitar și economic. Printre primii infectați la Wuhan au fost medicii și asistentele care au îngrijit primii bolnavi, care au răspândit virusul și la alți bolnavi aflați în spital la momentul respectiv. Este esențială astfel separarea fluxurilor de bolnavi și folosirea corectă a echipamentelor de protecție de către personalul medical.
Deși virusul constituie un mare pericol pentru securitatea țării, detectarea și izolarea rapidă a cazurilor suspecte și educarea preventivă a publicului sunt elementele care pot face ca România să evite cel mai rău scenariu.
Nu în ultimul rând, mobilizarea pe model american a industriei naționale capabile să producă echipamentele de protecție ar putea fi utilă pentru asigurarea necesarului de materiale, dar și pentru amenajarea de clădiri temporare sau spitale de campanie.