În această perioadă a anului mă aflu în Republica Moldova cu diverse cercetări de teren. Cum urmăresc atent sistemul de educație, iar Bacul a luat sfârșit şi aici, am tras un ochi peste date.

Veaceslav Ioniţă, un bun economist şi expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” din Republica Moldova, punea zilele acestea o întrebare bună: cum se face că din aproape 40 de mii de copii care în 2011 au mers în clasa I, în acest an, doar 12 mii au promovat Bacul, adică mai puțin de o treime dintre ei?

Un fenomen care se întâmplă și în România, de altfel: au dat examenul maturității în acest an cu 50 de mii mai puțini elevi decât intrau la școală în urmă cu 12 ani. Aici o treime din numărul lor total s-a pierdut pe drum. 

Veaceslav Ioniță este autorul a numeroase articole în domeniul administrației publice și descentralizării fiscale, fiind conferențiar universitar la Academia de Studii Economice din Moldova. Acesta a fost ales în 2009 parlamentar, însă în 2014, acesta a fost exclus din partidul său – PLDM – după ce a prezentat public documente care demonstrau fraudarea Băncii de Economii a Moldovei.  

Acesta a rămas o voce credibilă în ceea ce privește politicile publice și este un bun analist al fenomenelor sociale din Republica Moldova. Așadar, l-am rugat să ne explice unde s-au pierdut elevii din Moldova pe drum. 

Reproduc mai jos analiza făcută de Veaceslav Ioniță:

Istoria unei generații

Chiar am dorit să urmăresc povestea copiilor care în acest an au absolvit liceul. În anul 2011, 35,9 mii de copilași au mers pentru prima dată la școală în clasa I. Dintre ei, în clasa a V-a de gimnaziu au ajuns doar 33,4 mii copii. Restul, 2,5 mii au plecat peste hotarele țării la părinții lor. 

Au urmat 5 ani de gimnaziu, timp în care alți 3,1 mii de copii au plecat peste hotare și gimnaziul a fost absolvit de doar 30,3 mii de elevi. 

În 9 ani de studii, așadar, doar dintr-o singură promoție au plecat peste hotare 5,6 mii de copii sau 16% din numărul lor inițial. 

În țară au rămas doar 30,3 mii de copii. Dintre aceștia, doar 13,6 mii au decis să meargă la liceu și 45% dintre toți elevii care au absolvit 10 clase. Restul au mers la liceu peste hotare, au mers la alte instituții aici în Moldova sau au considerat că ajung și nouă clase. (În Republica Moldova, gimnaziul durează cinci ani și prima clasă de liceu este a zecea, n.r.).

Au urmat 3 ani de liceu, timp în care alte 2 mii de copii au plecat peste hotare. Și asta doar din cei care au mers la liceu. Din numărul celorlalți copii, rata de plecare a fost mult mai mare. 

Deci în 12 ani, din sistemul nostru educațional au plecat peste hotare pe parcursul studiilor 7,6 mii de copii. Asta la o singură promoție. Fără a ține cont de cei 16,7 mii care nu au mers la liceu aici în Moldova. Probabil că și dintre aceștia, cei mai mulți au decis să plece peste hotare, fie la studii, fie la muncă. 

Din cei 11,6 mii care au finalizat liceul, rata de promovare a fost una chiar foarte bună, de 86,7%. În valoare absolută, 10.170 de copii au promovat Bacul. 

Ce să zic aici? Avem copii deștepți și un mare mulțumesc profesorilor noștri. 

Recapitulând, unde i-am pierdut pe drum pe copiii noștri, de la 35,9 mii care au intrat în clasa întâi la doar 10,2 mii care au luat examenul de la final de liceu? Unde a dispărut restul de 25,7 mii de copii?

  • Au migrat pe parcursul studiilor – 7,6 mii de copii;
  • Nu au continuat studiile la liceu aici în Moldova- 16,7 mii de copii;
  • Nu au susținut Bacul – 1,4 mii de elevi.

Aici trebuie să menționăm că o parte din cei 16,7 mii de elevi care nu am mers la liceu aici în Moldova au urmat studiile în altă parte și din ei, 1,8 mii au reușit să promoveze Bacul. 

Ce vor face acum acești copii cu diplomele lor de bacalaureat?

Cei mai mulți vor merge imediat peste hotare. Dintre cei care vor intra aici la studii, cu siguranță o parte vor pleca pe parcurs peste hotare. Apoi cei care vor obține diploma de studii superioare în mare parte vor pleca și ei peste hotare.

Vine o întrebare firească: cine va mai rămâne aici, în Moldova? Câți dintre cei care au studiat parțial sau până la absolvire în Moldova vor mai fi aici în 2028? Vreau să cred că vor fi jumătate, dar pare totuși un scenariu optimist și acesta.

În concluzie?

Din 39 de mii de copii născuți în 2004 în Republica Moldova au rămas în ţară sub 29 de mii. Peste 5 ani, încă 25% dintre cei rămași pleacă, conform statisticilor şi dinamicii. Practic, aproape jumătate dintre tinerii noștri nu mai ajuns să-și sărbătorească aniversarea de 23 de ani în ţară. La vârsta când trebuie să-şi înceapă viața profesională în economie, fie ca muncitori sau oameni cu studii superioare, în ţară nu mai avem tineri. 

Asta e problema de bază. Nu faptul că nu ai dat Bacul, ci că nu are cine să mai dea Bacul. La vârsta de 28 de ani, când vor decide să se căsătorească, să formeze o familie şi să nască copii, în țară vor fi mult mai puțin de jumătate dintre ei. 

Tragedia basarabeană e cumva o oglindă mai mică şi directă a ceea ce deja se întâmplă și în România.

Cum prietenul meu Dan Ungureanu, profesor de lingvistică la Universitatea din Timișoara și un bun cunoscător al sistemului educațional, este foarte atent la cifre, l-am rugat să compare cu ce avem în România. Mi-a răspuns şi confirmat: e ca în oglindă – chiar suntem fraţi de suferinţă.

Cum stăm la Bac 2023 din această direcție?

În 2023 au dat bacalaureatul copiii născuți în anul 2005. S-au născut atunci 221 de mii de copii. De reușit la Bac au reușit 87 de mii din promoția curentă (restul au dat examenul a doua oară). Dacă comparăm totalul cu numărul celor reușiți, au reușit în total 39,46 %. Mai puțin de unul din doi.

Ceilalți au abandonat școala, au plecat din România, au fost corigenți și nu s-au putut înscrie la Bac, alții nu au vrut, alții au căzut la bacalaureat. 

Asta e rata reală de trecere a Bacului, 39,4%. Restul de cifre sunt artefacte statistice. 

Acum trecem la cele serioase – să privim spre viitor

În 2022 s-au născut 171 de mii de copii. O să dea Bacul în 2040. Dacă rata de promovare la Bac rămâne aceeași, o să promoveze Bacul 67.374, un număr relativ mic. Cu 22% mai puțini decât acum.

Efectul asupra universităților va fi considerabil. S-a terminat cu istericalele din 2005, când erau zeci de mii de studenți. Vor fi în 2040, care nu e așa departe, cu o cincime mai puțini studenți. Facultățile și universitățile se vor contracta în consecință. 

Și mai grav: vârsta medie din România e 42 de ani. Cea mai îmbătrânită țară e Japonia, cu o vârstă medie de 48 de ani. Suntem ca Japonia în 2005, acum 18 ani. Suntem la 18 ani distanță de cea mai bătrână țară a lumii.

Foto: Dumitru Angelescu

Urmărește-ne pe Google News