„Suntem toți vinovați”, spune Nelu Tătaru. Mai puțin pentru numirile politice din Sănătate și Educație

Generalizarea ministrului Nelu Tătaru e incorectă factual și dezarmantă pentru progresul societății. 

De ce să fie vinovați cei care își fac treaba cu conștiinciozitate, respectându-și profesia și toate regulile? 

Circulă pe Facebook mărturia unui pacient de-ai lui Ioan Cătălin Denciu care povestește un episod ce spune totul despre ce fel de om este medicul. În semn de recunoștință că i-a făcut anestezia bine, pacientul a mers la medic cu o carte în care a pus niște bancnote. Cătălin Denciu și-a dat seama ce înseamnă acel gest, a scos banii din carte şi i-a dat înapoi. „Eroii sînt oameni simpli şi normali”, e concluzia pacientului.

Există un punct unde toți am participat la decădere: când am dat bani

Încercarea pacientului de a da bani e înrădăcinată într-o mentalitate veche care vine din comunism, ca și ideea că ”toți suntem vinovați”. În multe spitale se păstrează cu sfințenie și acum „atenția” la domnul doctor.

Unii se simt vinovați dacă nu-l omenesc pe medicul care îi tratează, alții o fac cu speranța că poate așa scapă cu viață. Aici declarația ministrului Tătaru poate avea un sâmbure de adevăr. Cei care practică sau au practicat șpaga la doctor sunt și ei participanți, la scară mică, desigur, pentru „situația medicală” în general. Însă în niciun caz pentru situația de la Spitalul Județean de Urgență de la Piatra Neamț, unde în ultimul an au fost numiți 8 manageri, toți puși pe criterii politice. 

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Acum câțiva ani marea problemă a sistemului medical din România era considerată salariile mici ale medicilor și asistentelor, motiv pentru care plecau anual 3.000 de persoane din sistem. Însă salariile medicilor au fost mărite simțitor de la 1 martie 2018, ceea ce e un plus pentru motivarea medicilor. Dar asta nu rezolvă problema sistemului în ansamblu.

Școala și spitalul, oglinzile unei comunități

Degeaba avem medici mai bine plătiți dacă spitalele sunt conduse de oameni numiți pe criterii politice, fără să aibă vreo treabă cu sistemul medical, dar puși pe căpătuială și pe strângerea contribuției pentru partid. 

Cazul de la Piatra Neamț se poate repeta în orice spital. Dacă „pilele” de partid vor continua să primeze în fața competenței nu ne putem aștepta la altceva decât la tragedii ca aceea de sâmbătă seară.

Un manager de spital, la fel ca un director de școală, trebuie să „sfințească” locul. Spitalul și școala ar trebui să arate cât de gospodar e. 

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Momentan sunt suspendate concursurile pentru funcțiile publice pentru că Legea 55/2020 privind starea de urgență interzice acest lucru. E mai ușor ca așa să fie puși în funcții apropiații politici. 

Politizarea a atins cote uriașe

După cum scria site-ul Dela0.ro, în prezent, 90% dintre inspectorii școlari sunt puși pe criterii politice, 60% dintre acesți inspectori au candidat pe listele PNL pentru alegerile locale, iar 20% candidează pentru alegerile parlamentare. Acum câteva zile, aceste cifre au deranjat-o foarte mult pe
Monica Anisie, ministrul educației, care a catalogat drept fake-news cifrele care arătau politizarea din educație.

În țara lui „merge și așa”, școlile nu au autorizație de funcționare și conexiune la internet, spitalele nu au tot ce le trebuie în pandemia de coronavirus, dar managerii de spitale, inspectorii și directorii de școală sunt puși pe criterii politice.

Nu, domnule ministru, nu suntem toți vinovați. Noi, cetățenii, ne facem datoria și ne plătim taxele către stat. Avem însă pretenția către cei cărora le-am delegat, prin vot, puterea noastră, să prețuiască mai mult competența și mai puțin aranjamentele de partid.

Urmărește-ne pe Google News