Suspendarea președintelui, o ciorbă reîncălzită, dar cu alți actori. Crin Antonescu și Victor Ponta jucau rolurile principale în urmă cu aproape 13 ani

Într-o perioadă tulbure din punct de vedere politic, POT, AUR și SOS, formațiuni care se consideră antisistem, cu un discurs anti-UE, iar uneori chiar anti-NATO, mai pun o cărămidă la destabilizarea situației politice. Iar ultima găselniță a acestora e suspendarea lui Klaus Iohannis, un demers care prin tărăgănarea lui ar putea duce spre finalizarea mandatului președintelui.

Ce urmează

Pentru a fi inițiată procedura de suspendare, trebuie ca formațiunile Opoziției să aibă semnăturile a unei treimi dintre membrii Parlamentului. Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a anunțat joi că au strâns 161 de semnături (adică toți membrii POT, cei de la AUR și 39 de parlamentari de la SOS), fiind necesare 155 de semnături.

Potrivit Constituției, documentul privind solicitarea de suspendare a șefului statului va trece și pe la Curtea Constituțională. Conform Constituției, „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”. Dacă ar trece solicitarea, în cel mult 30 de zile ar trebui organizat referendumul de demitere.

Recomandări

Volodimir Zelenski anunță că Ucraina va reacționa brusc dacă o țară duce negocieri cu Rusia în secret: „Avem prieteni care caută oportunități cu Moscova”

Până în prezent, două demersuri de suspendare a șefului statului au mai ajuns la votul din Parlament, amândouă trecând, epoca Băsescu, perioadă în care contestatarii erau exact cei care sunt azi la putere: PSD și PNL.

Însă POT, AUR și SOS sunt departe de cele 234 de voturi necesare pentru suspendare, iar USR nu e gata de susținerea unui demers al partidelor pe care le consideră extremiste, fiind cu băgare de seamă, după eroarea din 2021, când s-a asociat cu AUR pentru a-l demite pe Florin Cîțu. Așadar, toată tevatura cu suspendarea lui Klaus Iohannis, un președinte absent, e mai degrabă electorală, fără finalitate.

Crin Antonescu și Victor Ponta, fruntașii precedentei suspendări

Ultima procedură de suspendare a avut loc în 2012, când Uniunea Social Liberală, în frunte cu liderii săi, Victor Ponta și Crin Antonescu, au dus o ofensivă, în epocă considerată „puci” sau „lovitură de stat”, pentru a schimba șefii de instituții, totul cu scopul final de a-l trimite acasă pe Traian Băsescu, președintele României care se opunea USL.

Pe 27 iunie 2012, Monitorul Oficial a fost trecut din subordinea Parlamentului în cea a Guvernului, iar pe 3 iulie, Legislativul îl demite pe Gheorghe Iancu de la Avocatul Poporului şi-l pune pe Valer Dorneanu, pentru ca în următoarele ore să demită şefii Camerei şi Senatului, fiind instalaţi Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea. A doua zi, Guvernul dă OUG pentru ca CCR să nu se mai poată pronunţa pe hotărârile Parlamentului, iar noua conducere a Legislativului convoacă sesiunea extraordinară pentru suspendarea lui Traian Băsescu.

Recomandări

Adrian Sârbu se reîntoarce în instanță pentru dosarul de evaziune fiscală la Mediafax Group. Schema unei „țepe” de 16,8 milioane de lei trasă statului

Tot Guvernul modifică Legea referendumului, pentru a uşura demiterea, iar pe 6 iulie, Traian Băsescu e suspendat, Crin Antonescu devenind preşedinte interimar al României. Pe 29 iulie are loc referendumul, în urma căruia vor urma și condamnări penale. Pe 21 august, CCR a invalidat referendumul, nefiind atins pragul necesar. La acel moment, instituţiile europene, Comisia Europeană, Parlamentul European şi reprezentanţii ambasadelor occidentale au reacţionat, criticând atacarea unor valori şi principii ale statului de drept de USL, dar mai ales slăbirea instituţiilor.

Acum, deși au trecut peste zece ani, actorii de atunci par să revină în prim-plan. Victor Ponta a fost recuperat de PSD în funcția de deputat și e unul dintre social-democrații vocali. Crin Antonescu, celălalt lider al USL, e pentru moment candidat al PSD-PNL-UDMR la prezidențiale și are o șansă mare să fie cel puțin în turul al II-lea.

Urmărește-ne pe Google News