ComenteazăDacă se va confirma, căci oamenii vor decide și nimic nu e adjudecat, succesul îi va aparține regizorului Alexander Nanau și echipei lui, căci el e cel care a transformat povestea unui an de retrezire a României în două ore despre care Los Angeles Times spunea că generează o emoție ”care traversează orice graniță”.
Noi, ca ziariști urmăriți pas cu pas de camera documentarului, suntem doar protagoniști. Noi facem ”artizanat jurnalistic”, o meserie arhaică, alcătuită din știri, pânde nesfârșite, discuții pe încredere pentru convingerea surselor, consultări a sute de pagini de documente, înfruntări cu autoritățile, reacții, conferințe de presă și tot așa, de la capăt, zi de zi. Așa arată ”artizanatul jurnalistic al echipei de la Gazeta Sporturilor” după cum frumos a scris NRC Handelsblad, cel mai important ziar din Olanda.
Dacă fiecare om are figura pe care o merită, prin Colectiv presa românească se ridică deasupra figurii unui om sau a unei mici și încăpățânate echipe de investigații. Portretul cu care se vor întâlni românii e generic și descrie nevoia de adevăr.
Pe parcursul filmului, zeci de reporteri, de cameramani, de fotoreporteri din tot atâtea redacții muncesc din greu și onest. E un alt peisaj decât sunt oamenii obișnuiți să vadă când se gîndesc la presă. În Colectiv veți vedea care-i prețul ca să aveți dreptul la informare și veți afla povestea surselor curajoase din spitale.
Vă mulțumesc!
Pentru mine, filmul e și confirmarea că am, de peste 25 de ani, șansa de a lucra într-un colectiv care a făcut posibil Colectiv.
Oamenii Gazetei Sporturilor, modești și nebăgați în seamă, au creat suportul fără de care investigațiile care acum șochează, fără emfază, o lume întreagă, nu ar fi fost posibile.
Ei, zecile de ziariști ai gsp, sunt, tot timpul, pe fundal, confundându-se cu vibrația unei redacții devenite personaj compus. Circumspecția editorialistului Cristian Geambașu, emoția lui Teo Jumătate, răbdarea Ilenei, Dianei, Daianei și a lui Emil, oamenii de la grafica ziarului, sau atenția de a înțelege a jurnaliștilor Ionuț Iordache și Remus Răureanu sunt parte a unei alchimii totale.
Cam asta e diferența. În timp ce ministerele României sunt alcătuite, la vârf, din oameni care vin și pleacă în luni sau ani, Gazeta Sporturilor e o construcție întinsă pe două decenii de răbdare și trudă!
Mâinile redactorilor alergând pe tastatură, ochii fotoreporterilor Cristi Preda, Raed Krishan sau Alex Nicodim, loialitatea netulburată a reporterului Andrei Crăițoiu sunt secretul nostru. În film se întrezărește munca îndârjită pe online și moderarea comentariilor de la cititori, făcută de Cristina Negrilă, Alexandru Răducanu, Florinel Dincă, Ioana Mihalcea și Mitruț Docan, cei care ne-au asigurat nouă, celor care ne vedem în lumina pătrunzătoare a filmului Colectiv, încrederea că nimic nu e zadarnic.
Dragi colegi de la Gazeta Sporturilor,
În această epocă a ”cinismului terminal”, vi se va spune că nu e mare lucru ce ați făcut. Să nu credeți! Ziare sau televiziuni din toată lumea, cu resurse infinit mai mari, n-au ajuns la prestigiul și recunoașterea voastră. Se numără pe degete publicațiile care beneficiază în istoria presei mondiale de un elogiu cinematografic de o asemenea calitate precum Colectiv.
”Colectiv e unul dintre cele mai bune filme despre presă făcute vreodată”
IndieWire:
Ați scris onest, cu integritate, chiar și când ați greșit, v-ați crescut copiii muncind din greu și oferind compatrioților voștri dovada că și în această țară se poate.
Astăzi, când filmul Colectiv pornește aventura sa în întâlnirea cu românii, indiferent cum se va termina ea, voi v-ați făcut treaba și meritați recunoștință pentru că păstrați speranța, cu un preț în fața cărui mă înclin.