ComenteazăÎnainte de orice, onest, e de spus că nu am văzut ca jurnaliști întruparea politică a acestei mișcări a nemulțumiților, a lui „jos masca”, într-un fel atât de masiv cum a reușit-o duminică, 6 decembrie 2020, mișcarea AUR.
O energie asemănătoare a mai ajuns în parlament sub forma Partidului Poporului al lui Dan Diaconescu, care a câștigat 14% la alegerile din toamna lui 2012, după doar un an de existență. Ei deveniseră însă cunoscuți la alegerile locale din același an, când se instalaseră pe poziția a patra.
De această dată, AUR a ajuns la 9% fără un anunț preliminar. Și e de discutat ce înseamnă „urmașii României Mari sau ai lui Dan Diaconescu”.
Generațiile s-au schimbat. Conform datelor PSD și PNL, care au la dispoziție sondaje realizate pentru ei de institutele sociologice la ieșirea de la urne, mulți dintre oamenii care pe 6 decembrie 2020 au votat AUR e probabil să nu fi avut 18 ani pe vremea PPDD sau să fi fost foarte tineri.
Cifrele de duminică, consultate de Libertatea, arată că peste 40% dintre votanții AUR au până în 35 de ani.
Sigur că atât PSD, cât și PNL, cu un ușor plus la liberali, adună în cifre absolute mai mulți tineri decât noua mișcare pentru că au de aproape trei ori mai mulți votanți, însă pe structura de vârstă sunt pe la jumate față de AUR. Doar USR-PLUS depășește AUR, cu 6-8% oameni sub 35 de ani.
Publicul AUR are o corelație foarte slabă cu subiectul Covid, în sensul că aproape două treimi dintre ei nu acordă importanță semnificativă pandemiei. Pentru viața lor, alte subiecte sunt importante.
Informații suplimentare: sunt mai mulți bărbați la AUR decât femei, iar în privința studiilor superioare, USR-PLUS continuă să dețină cea mai mare pondere, dublă sau triplă, în funcție de partidul despre care discutăm. Aici, AUR este fragil.
Rezultatele alegerilor arată că 7,5 din 10 oameni prezenți la vot au respins ipoteza lui Klaus Iohannis în legătură cu faptul că PNL este cea mai bună soluție. După cum și Nicușor Dan a aflat același lucru în București.
Această respingere e doar a doua, pentru că prima respingere a fost a oamenilor care nu au venit la vot.
În plus, 4 din 10 votanți de duminică s-ar regăsi în caracterizarea pripită, radicală, nedemnă de un președinte obiectiv și pe care abia acum ar putea-o înțelege și Klaus Iohannis în consecințele ei extreme, cea legată de „partidele toxice”. Ar putea-o, dacă și-ar admite eroarea de judecată.
Avem aproape la fel de mulți morți ca la Mărășești!
Șeful statului a împins aceste alegeri acum, în pofida celor 60 de exemple de țări din toată lumea care și le-au amânat. A demonizat PSD și, indirect, pe votanții săi. Ca să observe că, de fapt, nu doar că acesta a câștigat alegerile, dar a lăsat loc și unui nou partid, mai populist decât bătrânul PSD. AUR e o colecție de temperamente fără nicio pretenție de clasificare, pe care, așa cum scria un jurnalist american despre Donald Trump, oamenii nu-i iau în serios prin ceea ce spun, ci prin nevoile electoratului, exprimate prin intermediul lor.
Astăzi, marea tentație a președintelui e aceeași ca a generalilor care, tocmai pentru că au murit enorm de mulți oameni, continuă războaiele ca să-și justifice sieși și celorlalți deciziile.
Suntem la peste 12.000 de morți de COVID, de trei ori mai mulți decât morții și dispăruții din Războiul de Independență din 1877, când am pierdut 4.300 de oameni.
Până la Crăciun putem depăși numărul de morți de la Mărășești, cea mai eroică și sângeroasă bătălie a noastră din Primul Război Mondial, unde au murit și au fost dați dispăruți în total 14.900 de oameni.
Vremea pupitrului de sub Arcul de Triumf a trecut.