5 comentariiIulia Marin are 32 de ani și este jurnalistă de investigații. Claudio Cisullo are 58 de ani și este om de afaceri și investitor. Printre domeniile de interes ale antreprenorului, care se recomandă în CV „printre cei mai bogați 300 de oameni din Elveția”, se numără și imobiliarele.
Din septembrie 2020, Claudio Cisullo a devenit membru și apoi președintele Consiliului de Administrație al unuia dintre cei mai de succes dezvoltatori imobiliari din România: One United Properties. Cotată la Bursa din București, compania se prezintă drept „principalul investitor și dezvoltator imobiliar” de proiecte verzi, sustenabile și ecologice, atât pentru locuințe, cât și pentru birouri, din capitala României.
Curtea de Apel: „Degradarea urbanistică a zonei protejate”
Jurnalista Iulia Marin a publicat un articol în Libertatea în care a arătat că o instanță a oprit proiectul imobiliar din Modrogan al firmei One, printre altele, pentru că investiția a afectat spațiul verde al zonei dintre Piața Victoriei și Statuia Aviatorilor.
Firma prezintă cele trei blocuri de la șoseaua Kiseleff ca pe „un complex rezidențial unic, de tip boutique, o emblemă a spiritului bucureștean modern”, dar judecătorii Curții de Apel susțin că defrișarea nu intră în metodele legale ale ridicării de blocuri.
În motivarea sentinței definitive de stopare a construcției, publicată de jurnalistă în Libertatea, magistrații au invocat și planșele fotografice de dinainte și de după ridicarea celor trei blocuri. Investiția e aproape finalizată, multe dintre cele 45 de apartamente s-au vândut în avans, iar firma se află acum într-un impas.
„O continuare a construcției va duce la reducerea spațiului verde din municipiul București, dar și la degradarea calităților urbanistice ale zonei protejate, ceea ce reprezintă o pierdere pentru patrimoniul cultural al municipiului București”.
Curtea de Apel București:
În finalul articolului, reportera a publicat o frază în care a informat cititorii că Claudio Cisullo, președintele Consiliului de Administrație al dezvoltatorului imobiliar One, este și membru în Consiliul de Administrație al companiei de presă Ringier, cea care editează ziarul Libertatea.
De ce jurnalista a arătat cine este Cisullo
Această precizare este un „disclaimer” necesar, folosit curent în presa internațională: publicului i se semnalează că există o situație aparte, iar cititorii apreciază dacă jurnalistul a reușit sau nu să fie obiectiv în condițiile în care publicația are o legătură cu cel despre care relatează, legătură prezentată limpede.
După ce numele său a apărut în articol, Claudio Cisullo a reacționat. A transmis redacției că ar dori să facă precizări. Jurnalista i-a pus, în scris, câteva întrebări, despre atribuțiile sale ca șef al Consiliului de Administrație și despre „afacerea Modrogan”.
În răspunsul său, pe care l-am publicat, șeful CA al One spune: „Vom contesta această decizie a instanței”. Dar omul de afaceri a mai făcut ceva.
O ceartă pe ziaristă și îi spune că trimite totul șefilor ei din Elveția
În același e-mail, Claudio Cisullo a atenționat-o pe reportera de investigații că, „de dragul transparenței totale”, a trimis e-mail-ul lui și șefilor Ringier, un coleg al său din Consiliul de Administrație al companiei de presă și CEO-ul companiei din Elveția.
În e-mail, antreprenorul îi spune reporterei că „v-ați informat incorect publicul”, îi reproșează că nu a fost căutat înainte de publicare și îi atrage atenția asupra „calității foarte slabe a muncii dumneavoastră”, după care trimite toate aceste lucruri, în CC, atât șefilor Ringier, cât și celor doi patroni de la compania imobiliară One: Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, de asemenea colegi cu el de CA.
Care au fost intențiile lui Claudio Cisullo? Poate să arate acționarilor de la One că el freacă ridichia unei reportere, poate să pârască la Ringier Zürich cum se lucrează la ziarul din România sau, la fel de probabil, să semnaleze ziaristei și redacției cine e șeful.
De fapt, Claudio Cisullo a neglijat mai multe lucruri. Primul: când cineva îi răspunde unui jurnalist, în acest caz în numele unei companii, oficial și în scris, destinatarul final este publicul. „De dragul transparenței”, exprimarea îi aparține, oamenii trebuie să știe cum a acționat Cisullo.
E o temă de interes public felul în care se comportă în raport cu libertatea de exprimare unul dintre oamenii de rang înalt din „board”-ul mai multor companii, printre care una de imobiliare și una de presă.
Conflict de interese
Față de ceea ce pretinde investitorul, nu jurnalista a greșit, ci el greșește.
Nicio lege și niciun standard profesional nu cer ziariștilor ca, atunci când relatează cu documentul în față despre motivarea instanței la un proces, ei să sune din nou toate părțile. Cum ar ajuta asta publicul? Ce ar aduce nou? Argumentele părților din proces sunt consemnate în motivarea instanței, iar poziția One din tribunal a apărut în articol. Să pui presa să se învârtă, contabilizând la nesfârșit reacții, care vin sau nu vin, e visul celor deranjați de ceea ce scriu ziarele.
Jurisprudența CEDO e foarte clară în aceste spețe. Curtea europeană chiar insistă pe ideea că rolul presei e să relateze fapte – dacă s-ar transforma într-un contabil de reacții ale oficialilor, societatea ar pierde.
Asta nu pasează propria noastră responsabilitate de a fi echilibrați și exacți. Când greșim, rectificăm. Însă eroarea că cineva e președinte al unui CA din mai 2021, nu din iulie 2022, nu afectează esența unui caz. Ca și în alte situații, am discutat în redacție articolul despre Modrogan și înainte, și după publicare. Suntem imparțiali cu adevărat sau atacăm ca să părem imparțiali, fiind vorba de un om din administrația trustului unde lucrăm? Dar când publici concluziile definitive ale unei instanțe nu te exprimi tu.
Toate aceste dileme și analize fac parte din munca noastră cotidiană. În niciun caz, cum sugerează Claudio Cisullo, cu un ton de o superioritate inacceptabilă și de pe poziții de forță cumulată, care pot deforma părți din echilibrul democratic al societății, noi nu suntem superficiali. Imperfecți, desigur. Superficiali, nu.
De fapt, oamenii înțeleg foarte bine despre ce e vorba. Când amestecă cele două funcții, ca să o folosească pe cea din compania de presă în favoarea interesului din compania de imobiliare, Claudio Cisullo se pune într-un conflict de interese.
Dar asta deja e problema lui. Niciun șef al Ringier nu a intervenit niciodată în munca noastră și nu a făcut-o nici acum, în cazul One – Modrogan. Asta pentru că trustul Ringier este acționarul ziarului Libertatea, dar proprietarul conținutului este publicul. Astăzi, acesta știe puțin mai mult decât ieri despre o investiție imobiliară, o jurnalistă și un om de afaceri.