În 2016, în România începea o epidemie de rujeolă care avea să îmbolnăvească peste 15.000 de oameni, omorând 59 dintre aceștia. E un eveniment tragic din istoria recentă a țării noastre, cu atât mai mult, cu cât e un eveniment care ar fi putut fi prevenit, deoarece există un vaccin împotriva rujeolei.
În umbra acestei epidemii, în sfera publică din România începea un trend pe care l-am văzut și în multe alte țări: cel al antivacciniștilor.
În 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara acest trend ca una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale.
Se poate spune, fără risc de exagerare, că vaccinurile sunt una dintre cele mai importante invenții din istoria omenirii. Un studiu recent concluziona că vaccinurile au prevenit peste 4,5 miliarde de infecții și se estimează că vaccinul împotriva rujeolei a salvat 20 de milioane de vieți, începând doar cu anul 2000.
Societatea noastră s-a schimbat atât de mult cu introducerea vaccinurilor, că abia mai știm cum arată o lume în care acestea nu ar exista.
Din păcate, COVID-19 ne aduce aminte cât de înfricoșătoare poate fi o astfel de lume. Un virus nou, fără un vaccin, a trimis toată planeta în carantină și orice plan pentru revenirea la normal pe termen lung începe cu „odată ce vom avea un vaccin…”.
Cum ar fi o lume fără vaccinul împotriva rujeolei sau cel anti-poliomielită?
În medie, rujeola este fatală în 0,2% din cazuri și 30% din cazuri sufereau de complicații, inclusiv pneumonie. Poliomielita era fatală în 2-5% din cazuri pentru cei sub 30 de ani.
Dacă adunăm riscul de la toate bolile pentru care avem vaccin, ajungem la o cifră care face COVID-19 să pălească. Pe cât de periculoasă este această nouă boală, ea nici nu se compară cu riscul cumulat al virusurilor pentru care avem vaccin.
Omenirea a îmblânzit unele dintre cele mai teribile virusuri și am avut atât de mult succes, încât am și uitat cât de mare e pericolul. După secole și secole de trăit cu frica acestor epidemii, câteva decenii au fost suficiente ca o parte din populație să uite cum era viața înainte de vaccinuri.
Să ne uităm o secundă și la ce zic antivacciniștii. E greu să aduni în aceeași oală toate tentaculele acestei teorii a conspirației, dar argumentul principal este că vaccinurile pot cauza autism și că riscul e mai mare decât protecția pe care o oferă – o credință care izvorăște din infamul studiu al lui Andrew Wakefield din 1998, studiu care a fost retras pentru că era plin de minciuni și date falsificate.
Mai mult de atât, Wakefield a supus copiii din studiu unor proceduri dureroase, crude și nejustificate. Wakefield nici nu mai are voie să practice medicina din cauza acestui malpraxis extrem de grav.
Au fost zeci de studii care au încercat să recreeze rezultatele lui Wakefield și toate au concluzionat același lucru: vaccinurile nu cauzează autism. Argumentul antivaccinist nu are nici o justificare științifică.
Iată că, vrem nu vrem, gustăm din lumea pe care o vor antivacciniștii. Nu avem nici un vaccin pentru COVID-19, și e foarte posibil să nu avem unul în 2020 sau chiar în 2021. Rezultatul? Milioane de infecții, decese pe tot globul și lumea practic s-a oprit în loc.
Epidemia de COVID-19 va trece, mai devreme sau mai târziu. Va trece ceva timp și vom începe din nou să uităm cât de gravă poate fi amenințarea virusurilor. Vor apărea probabil și cei care vor încerca să ne convingă că vaccinurile anti-COVID-19 nu sunt bune și că ar trebui să încercăm să renunțăm la vaccinuri în general. E o lecție pe care nu trebuie să o uităm, dacă vrem să nu retrăim experiența actuală.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.