ComenteazăÎn dimineața zilei în care Vladimir Putin a anunțat mobilizarea parțială în Rusia, am avut ocazia să ascult discursurile ținute de trei reprezentanți ai statului român la un forum internațional pe teme economice și de afaceri, organizat în București: Teodora Preoteasa, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului, Cosmin–Ștefan Marinescu, consilier prezidențial în Administrația Prezidențială, și Florin Spătaru, ministrul economiei. Ei au vorbit în deschidere, într-o sală plină cu antreprenori, directori de companii, lideri de multinaționale, bancheri, manageri – o asistență specifică unui astfel de eveniment. N-au făcut nicio referire la anunțul lui Putin, poate nu-și avea locul.
Discursurile n-au avut niciun element memorabil sau relevant, parcă au fost niște referate pentru a fi uitate cât mai repede. Au bifat o activitate de rutină, onorând invitația organizatorilor, apoi au dispărut din sală imediat după ce și-au terminat treaba. Cuvântările au fost pline de generalități, indicatori macro, cifre, procente, lucruri știute și multe șabloane.
Aceleași texte puteau fi „vândute” la un talk-show TV sau în alte intervenții publice. Mulți dintre managerii companiilor aflați în sală cunoșteau care-i situația economiei românești, că doar nu erau parașutați atunci în țară.
Oamenii de afaceri, când se află în astfel de situații, așteaptă de la reprezentanții statului mesaje pragmatice, și nu vrăjeli politicianiste (electorale). Ei își doresc să audă mesaje referitoare la încredere, predictibilitate, fiscalitate, transparență, echilibru și strategii clare. Mai cu seamă într-o zi în care Putin anunțase mobilizarea parțială.
Colecția de banalități de la Guvern
Teodora Preoteasa, reprezentanta guvernului, și-a început discursul astfel:
„Avem nevoie de întâlniri precum este cea de astăzi, deoarece doar prin astfel de discuții putem găsi cele mai bune soluții pentru crizele actuale”.
Fraza n-a avut nicio acoperire în realitate. Nimeni n-a discutat cu nimeni, consiliera de la cancelarie a plecat după ce și-a bifat prestația, cu cine să mai găsești „soluțiile pentru crizele actuale”?
În discursul Teodorei Preoteasa am numărat de șase ori cuvântul „trebuie”, un semnal de mobilizare, dar nu a fost clar care este destinatarul responsabil care „trebuie” să facă un anume lucru. De exemplu:
„România trebuie să-și consolideze capacitatea de reziliență…”.
„Istoria recentă ne arată că o economie trebuie să se adapteze la evenimente…”.
„Trebuie să ne adaptăm la noile condiții și, desigur, să profităm de oportunități…”.
„În acest context, România trebuie să mizeze în continuare pe avantajele sale competitive…”.
Ea a spus multe banalități, printre care:
„Crizele sunt momente istorice care pot fi transformate în oportunități…”.
„Pentru România, oportunitățile înseamnă investiții…”.
„Inovarea poate fi cea mai importantă componentă a creșterii economice…”.
„Un viitor pe care trebuie să-l punem ca temelie solidă chiar de-acum…”.
Dar consiliera a făcut și promisiuni la final:
„Stimați invitați, suntem preocupați să luăm cele mai bune măsuri pentru a crea un climat de afaceri cât mai stabil și atractiv pentru investitori…”.
Meritul Teodorei Preoteasa a fost că și-a citit impecabil textul, așa încât prezența sa a fost mult mai inspirată decât în cazul în care ar fi venit premierul Ciucă. Firește, el ar fi citit același text, cu poticneli.
Nici Cotroceniul nu se lasă mai prejos
Consilierul prezidențial Cosmin–Ștefan Marinescu s-a înșurubat bine în cifrele macroeconomice, prezentând o poză din avion a economiei globale și locale. Și Marinescu a recurs la același clișeu introductiv:
„Este o ocazie binevenită pentru a dezbate idei și soluții în raport cu tendințele tabloului macroeconomic actual, la nivel global, dar și pentru România”.
Ar fi interesant de aflat, până la urmă, care au fost „ideile și soluțiile” cu care a rămas Marinescu după acest forum, dacă le-a notat sau dacă le-a discutat și cu alți participanți. În fond, nu te doare gura din politețe să spui că este o „ocazie binevenită”. Și el a folosit verbul „trebuie” într-o mostră de demagogie:
„Eforturile și măsurile punctuale dedicate surmontării acestei perioade critice trebuie acum însoțite de proiecții ambițioase…”.
Care sunt, în fapt, proiecțiile ambițioase ale celor care conduc țara? N-am aflat de la Marinescu. El a turuit niște cifre macro, de parcă oamenii de afaceri n-ar fi știut pe ce lume trăiesc. Astfel, a părut un profesoraș care a prezentat de la catedră (microfon) lecția știută în fața unor elevi plictisiți. Și el a vorbit mai curgător decât șeful său, Klaus Iohannis. Printre alte vorbe goale, Marinescu a spus:
„Consider că este momentul să încercăm să privim dincolo de paradigma actuală a crizelor multiple…”.
„Merită să intensificăm promovarea de politici proactive de atragere și creștere a capitalului privat, atât străin, cât și românesc, care să susțină dezvoltarea antreprenoriatului pe baze competitive…”.
Care au fost „politicile proactive” de până acum ale Administrației Prezidențiale pentru atragerea și creșterea capitalului privat? El a încheiat cu o chemare triumfalistă la muncă:
„Doresc să vă asigur că vom lucra împreună și în continuare ca să putem genera pentru România de mâine un model de dezvoltare competitiv, rezilient și european…”.
Clișeul zilei: crizele care trebuie transformate în oportunități
Ministrul Florin Spătaru a precizat, din capul locului, că „trecem printr-un moment extrem de important” și a spus că „avem un plan pe termen lung pe care trebuie să-l îndeplinim…”. Care plan? Ministrul nu l-a pomenit, dar a început să bată câmpii cu avantajele competitive ale României pe piața europeană. Unul dintre acestea este reprezentat de „potențialul energetic deosebit față de celelalte țări. Avem niște resurse pe care la un moment dat le-am închis și pe care ar trebui să începem să le exploatăm”.
La ce resurse s-o fi gândit ministrul Spătaru, la gazele naturale, la cărbune? Pentru că nu le-a numit în public. A cotit-o repede, invocând capitalul uman al României, care „are un nivel înalt al competențelor, lucru cu care puține țări din Uniunea Europeană se pot mândri”. Cum a putut să spună așa ceva Spătaru în fața antreprenorilor care se plâng de ani de zile de criza forței de muncă și că nu mai găsesc specialiști în țară? Chiar așa, i-a prostit pe față? Apoi, a invocat clișeul:
„Tocmai de aceea, aceste crize trebuie transformate în oportunități…”.
Una dintre tehnicile de abureală folosite de miniștri, când vorbesc în public, este să anunțe proiecte și programe în valoare de milioane de euro, sugerând ideea că acum, acum vin banii peste români! Spătaru a folosit această „tehnică” aducând vorba de un program din domeniul microelectronice (nu cred că cineva din sală a înțeles despre ce este vorba), pe care l-a adoptat ministerul și în care „am alocat 500 de milioane de euro și am reușit să facem în trei luni ceea ce nu s-a făcut într-un an și jumătate!”.
Spătaru s-a pozat ca un Făt-Frumos: a crescut în trei luni cât alții într-un an și jumătate. Într-o retorică electorală, Spătaru a promis: „Și în următoarele luni vom avea aceste 500 de milioane de euro în cercetare, dezvoltare și inovare!”. El a mai promis că „vom avea și niște HUB-uri inovative pe lângă universitățile din România”. Nimeni n-a avut curajul din sală să-i strige: „Spătarule, trezește-te, nu ești în campanie electorală!”. Altă banalitate a ministrului, care a vorbit ca un om trezit din somn:
„Trebuie să creștem competitivitatea economiei românești…”.
Apoi, a oferit soluția, în stilul lui Cațavencu:
„Și cum o facem? Fiind pragmatici. Discutând cu mediul de afaceri, ascultând ce ne spune mediul de afaceri, dar, de asemenea, mergând pe o direcție clară…”.
Cele trei intervenții ale acestor demnitari au semănat cu niște treburi prestate de funcționari mărunți, resemnați, fără tragere de inimă. Încă o dovadă a volumului uriaș de multe vorbe aruncat zilnic de autorități în spațiul public. Forumul a continuat ca și cum cei trei demnitari nici n-ar fi trecut pe-acolo, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat…