Comentează”Bio-terorismul” – termen pe care l-am evocat într-un
editorial publicat în Libertatea, la începutul lunii februarie – deja asociat
virusului pandemic, va fi principala temă a miniștrilor de externe ai țărilor
aliate NATO, care vor comunica de la distanță.
Un virus letal,
ascuns de China, ridică marea întrebare: unde ne sunt avertizorii?
Noul coronavirus a devenit o armă biologică în toată legea.
Magnitudinea măsurilor luate pentru îngrădirea răspândirii bolii a mobilizat
forțele polițienești, dar și forțele armate din aproape toate țările lumii,
într-un efort de aplicare strictă a restricțiilor severe de circulație a
populației.
După două luni de la izbucnirea pandemiei, gardienii păcii occidentale s-au gândit să intre în dispozitivul de apărare și răspuns proporțional, la nivel mondial. Vorbim despre intervenția coordonată strategic a sistemelor naționale de lege și ordine, dar și a celor militare și de securitate cibernetică, din cadrul sistemului integrat NATO, chemate să stăvilească cele două componente ale efectelor pandemiei COVID-19: moartea aleatorie a zeci de mii de oameni și confuzia, panica, angoasa provocate de circulația știrilor false, a informațiilor fabricate, a zvonurilor plantate în medii sensibile, a diversiunilor și minciunilor panicarde.
Reprezentanți NATO și SUA au discutat deschis, la începutul
săptămânii, despre combaterea dezinformărilor și propagandei venite dinspre
Rusia și China în privința pandemiei cu noul coronavirus.
Fabricile de troli
ruși inventează realități antioccidentale, convenabile strategic
Nu e prima dată când oficiali americani și ai NATO
subliniază subversiunea comunicațională, cibernetică, montată de ruși în mediul
online. De la anexarea Crimeii, în 2014, la războiul din Siria (2015, prezent),
de la Brexit (2016), până la alegerile europarlamentare din 2019, fabricile de
troli coordonate de entități rusești au făcut ravagii în lumea liberă a
internetului.
Trolii și instrumentarul lor diversionist cibernetic, de
proveniență rusă – adrese false de email, profiluri fără identitate reală,
lansate în social media, numere de telefon apărute de nicăieri, topic-uri
alarmiste ventilate pe grupuri sociale influente etc. – au un singur scop: să
întoarcă realitatea cu susul în jos, reinterpretând-o, și să scadă încrederea
cetățenilor europeni și occidentali în autoritățile naționale și în valorile
comune ale democrației, drepturilor omului și economiei de piață libere.
Rezultatul final, în percepția publică generală, după ani de
propagandă și manipulare online: o atmosferă panicardă, haos informațional, un sentiment
acut de nesiguranță, depresie și zădărnicie.
Odată cu trecerea anilor, lupta împotriva dezinformărilor, a
fake news-urilor, a devenit un capitol substanțial bugetat de Comisia
Europeană, de cartierul general NATO de la Bruxelles, de americani, de evrei,
dar și de ruși.
Însă virusul informațional al diversiunii și al răspândirii
necontrolate pe net a minciunii
calificate, în diverse contexte politice și geopolitice, a precedat cu mult
înainte letalitatea recentă a noului coronavirus, din 2020. Era de așteptat ca
acum apostolii apocalipsei, ai anarhiei mondiale, din spațiul virtual, să
devină tovarășii virusului biologic, în destructurarea lumii, a societății
umane – prin neîncredere și dubitativ, introduse direct în cortexul
consumatorilor conectați online, la nivel planetar.
Cooperarea transatlantică este puternic afectată de
consecinţele economice ale pandemiei, atât asupra bugetelor pentru apărare ale
aliaţilor, cât și asupra misiunilor NATO din Afganistan şi Irak.
Absența unei capacități de decelare a semnalului clar din
cauza bruiajului comunicațional creat de opiniile agitate din sfera publică va
trebui înlocuită cât mai repede de date mult mai clare, asumate oficial, la
niveluri naționale și internaționale.
Componentele socială,
psihologică, economică și presiunea politică – provocările UE și NATO
În țările cu sisteme democratice exersate, în plină pandemie
cu COVID-19, a început o luptă politică surdă și meschină, pe deasupra
suferinței provocate de restricțiile impuse de guverne.
Pentru câteva puncte electorale, profitorii politici
intervin cinic, profund negativ, peste efortul de gestionare a crizei de către
guvernele naționale.
La rândul ei, mass-media – având rolul asumat de moderator
și avertizor, de filtru de raționalitate și calm în mijlocul crizei – este
deplin responsabilă de senzaționalismul și alarmismul indus de entități ostile,
care lucrează la subminarea capacității naționale a statelor europene și euro-atlantice
de contracarare a efectelor pandemiei.
Telereuniunea NATO de joi 2 aprilie va pune pe masă, printre
altele, și scenariul unor situații de panică induse mediatic și prin rețelele
de socializare, suprapuse peste un climat de criză economică și politică, și va
oferi posibile soluții și propuneri de acțiuni pentru situația în care o putere
ostilă ar decide să intervină prin război informațional și hibrid, pe
teritoriul virtual (online) al unei țări membre NATO.
Drumul spre
autocrație al premierul Ungariei spintecă principiile europene ale libertăților
fundamentale și statului de drept
Primul stat care demonstrează cât de riscantă este pierderea
lucidității politice, în confruntarea cu pandemia, este Ungaria. Parlamentul de
la Budapesta i-a dat premierului Viktor Orban drepturi nelimitate, de a conduce
țara prin ordonanțe de urgențe, indiferent dacă acestea interzic drepturi
cetățenești, segregă comunități, rechiziționează proprietăți, închide granițe
sau ridică dreptul presei la liberă exprimare.
UE și SUA i-au cerut premierului Viktor Orban să limiteze
durata măsurilor excepţionale, iar Germania a transmis că “principiile” trebuie
respectate de toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv de către Ungaria.
Proiectul de lege al Guvernului ungar permite prelungirea pe
termen nedefinit a stării de urgență instituite pe 11 martie, fără a se mai
cere avizul Parlamentului.
Textul mai prevede instituirea pedepselor cu închisoarea pentru
difuzarea de ”ştiri false”. Dar cine decide ce e fals și ce e adevărat? Este
întrebarea care a dus la protestul opoziției din Ungaria și al puținelor
instituții independente de presă din țară.
Criza generată de
pandemie – o ameninţare la adresa securităţii globale
NATO consideră criza generată de pandemia de coronavirus o
ameninţare la adresa securităţii globale. Oficialii chinezi au fost criticați
dur de secretarul de stat american Mike Pompeo, care a acuzat Partidul Comunist
din China că a ascuns și încă ascunde lumii informaţii importante care ar putea
preveni răspândirea infecției COVID-19.
Recenta știre a dezabonării de la serviciile telecom a 21 de
milioane de chinezi – în China, deținerea unui smartphone este obligatorie,
pentru controlul prin GPS și triangulare al tuturor cetățenilor -, a ridicat suspiciunea gravă că dezabonarea
a milioane de chinezi de la serviciile de telefonie este un indicator al dispariției
acestora din bazele de date ale autorităților. Și, pe cale de consecință, a
decesului în masă în proporții apocaliptice, din cauza COVID-19 sau din alte
cauze.
Această posibilă situație, care să nu fi fost raportată de
către oficialitățile chineze mass-media internaționale, alimentează teoria răspândirii
cu bună știință a virusului, ca armă biologică în masă, de către China.
Ceea ce a mai atras atenția este șocanta raportare a miilor
de morți de coronavirus din provincia Wuhan, comparată cu absența oricăror raportări
de decese din Beijing, capitala politica și Shangai, capitala economică ale Chinei
comuniste.
Deși foarte apropiate geografic de zona Wuhan, cele două
capitale – cu imensele lor aglomerări umane -, par că nici nu ar fi fost atinse
de pandemie. În schimb, din cauza circulației mărfurilor chinezești în întreaga
lume, înainte de stoparea transportului, virusul a fost trimis în Europa, SUA,
America de Sud, Orientul Mijlociu, Australia.
Întârzierea Beijingului în a oferi informaţii despre virus a
creat un risc pentru întreaga lume şi a pus „mii de vieţii sub risc”, este
concluzia răspicată a oficialilor americani.
Secretomania și dezinformarea în care este implicat Partidul
Comunist Chinez face că întregii lumi să-i fie refuzate informaţii de care este
nevoie pentru a putea preveni repetarea unui scenariu asemănător, sunt
precizările făcute de Mike Pompeo. Care trebuie însă dovedite cu claritate și
ca o datorie a occidentului că ia în serios războiul informațional și
contracararea fake-news-urilor.
Campaniile de dezinformare din Rusia şi Iran, precum şi
China au fost ținta criticilor Pentagonului. Și pentru ca totul să fie și mai
bulversant, tot americanii au relatat că rușii, iranienii și chinezii acuză –
la rândul lor – că de fapt armata americană a propagat virusul, sau poate chiar
Italia.
Singura probă validă este, desigur, cea factuală. NATO, UE,
familia occidentală trebuie să își convingă cetățenii – prin dovezi evidente, clare, la lumina zilei
-, că adevărul despre pandemie este cel indicat exclusiv prin informații
oficiale, asumate.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a denunțat la rândul
lui campaniile de propagandă duse de Beijing şi Moscova, în legătură cu
ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că ”politica
generozității” practicată de China a fost o ”încercare de a discredita UE ca
atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.
Suntem în plin război informațional. Adevărul e fugărit și hăituit
la fiecare click.
Numai entitățile responsabile – guverne, coaliții de guverne
și organizații nonguvernamentale reputate – pot veni cu soluția solidarității și
a informării exacte, pentru asigurarea și readucerea la confort a populației.
Altminteri, scenariile apocaliptice, propagandistice pot
distruge vieți, comunități, societăți și mințile tuturor. Iar asta, cu mult
înaintea deceselor provocate de pandemie.