ComenteazăAfirm toate acestea, după o medie a rezultatelor obținute din cumularea datelor oferite, de la începutul anului, de la principalele case de sondare a opiniei publice din România: ”CURS”, ”IMAS”, ”INSCOP”, ”Avangarde”, ”Sociopol”. Ziua alegerilor va confirma dacă mobilizarea serioasă face casă bună cu capriciile încrederii cetățenilor față de competitorii politici.
Sondajele – un barometru care indică exact trendul electoral, nu câștigătorul electoral
Sunt sondajele necesare, în campaniile politice? Da. Influențează ele opinia publică, interesată de politică? Relativ. Sunt ele desfășurate corect, metodologic, pentru a oferi date corecte? Vom afla curând, imediat după închiderea urnelor, duminică seara. Întrebări de genul acesta apar mereu și nu vor înceta, până când competițiile electorale nu vor da ele însele rezultatele finale, prin decizia Biroului Electoral Central (BEC).
La alegerile de duminică, BEC a acreditat ”CURS” si ”Avangarde”, pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne, la nivel national. Operatorii de sondaj au acces în zona de protecție de 500 de metri a secțiilor de votare, dar nu au acces în secțiile de votare.
Patronatului caselor de sondare i se interzice jocul de glezne alături de politicienii comanditari. Doar în teorie
Cele două institute de sondare a opiniei publice sunt conduse de persoane publice, care au avut relații profesionale privilegiate cu Trustul ”Intact” și Antena 3. Este vorba despre Iosif Buble, fost jurnalist, patron din 2017 al CURS și de Marius Pieleanu, care controlează ”Avangarde”, un obișnuit al studiourilor deținute de familia lui Dan Voiculescu. Atât ”CURS”, cât și ”Avangarde”, au oferit anul acesta date sociologice care situau PSD și ALDE în topul preferințelor electorale. PSD nu a scăzut sub 30 %, iar ALDE nu a coborât sub 10 la sută. Amintesc aici eroarea colosală din 2014, când Ssndajul CURS – Avangarde spunea că liderul PSD Victor Ponta va câştiga cu 54% turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în dauna lui Klaus Iohannis. Alături de cele două institute, mai oferă date SOCIOPOL, condus de Mirel Palada, într-o marjă care dă, de cele mai multe ori, șanse mai mari partidelor de stânga și televiziunilor de casă.
La rândul lor, IMAS și INSCOP sunt administrate de sociologi care evită afișarea publică, pentru a păstra o distanță profesională obligatorie în relația cu clienții lor. Datele acestora au situat, de-a lungul întregului an 2019, PNL și partidele de opoziție, pe un trend constant crescător, dând speranțe alegătorilor de dreapta.
Ultimul sondaj IMAS, cu trei zile înainte de alegerile europarlamentare, arată că PNL surclasează fără drept de apel PSD. PNL a crescut până la 28,5, iar PSD este cotat cu 21,1%. Alianța 2020 USR-PLUS s-ar situa la 19,6%, potrivit sondajului IMAS realizat pentru Europa FM realizat înaintea alegerilor europarlamentare de duminică.
La europarlamentare, PSD dă primul mare test al guvernării, PNL dă testul capacității de mobilizare
O privire generală, nepărtinitoare, arată o fotografie a momentului destul de clară: PSD dă testul guvernării, a celor doi ani și jumătate care au polarizat la extrem opinia publică. Lupta politică dintre Palatele ”Cotroceni” și ”Victoria” a ajuns și în redacțiile televiziunilor naționale, multe din agendele zilnice media fiind setate după agenda instituțiilor politice.
Astfel, este de remarcat evoluția constant crescătoare a PNL, care a urcat viguros la peste 25%, încă de la sfârșitul anului trecut, iar în ultimele luni și-a continuat ascensiunea, datorită unui efort organizatoric aproape supraomenesc. Este o certitudine care nu mai poate fi ascunsă și care deschide drumul unor victorii liberale de răsunet, în cele patru scrutinuri electorale, din 2019 și 2020 – europarlamentare, prezidențiale, locale și generale -.
Astfel, dacă un observator străin ar vrea să își facă o idee despre cum funcționează politica în România, trebuie să își facă timp să urmărească trei-patru televiziuni deodată, și tot atâtea ziare și publicații online. Politizarea presei generaliste rămâne una din marile tare ale fenomenului media post-decembrist, iar observarea mediului politic întâmpină dificultăți, tocmai din acest motiv neonorant pentru meseriașii din presă.
Marile rateuri din sondaje, marile suprize din politică
La fel de polarizate politic par și instituele de sondare a opiniei publice, care trec o dată la patru ani, prin testul profesional. Nu de puține ori, datele de sondaj nu au coincis cu părerea românilor. De exemplu, la două alegeri prezidențiale consecutive, din 2009 și 2014, casele de sondare au oferit rateuri colosale. La toate institutele de sondare, fără excepție, Favoriții sondajelor, Mircea Geoană (2009), și Victor Ponta (2014), au pierdut șocant în fața competitorilor de dreapta. Sunt lecții de sociologie politică, trăite pe viu, menite să explice cum tributul față de un comanditar sau altul poate transforma institutele de sondare în simple instrumente electorale, decredibilizând meseria statisticilor electorale.
Cei interesați de politică au nevoie de datele de sondaj, în analiza politică ce precede decizia de a vota. Pentru aceasta însă, trebuie să urmărească evoluția procentelor de la cele patru-cinci institute acreditate ca fiind acurate, de-a lungul timpului, și să realizeze o medie ponderată, care poate oferi informații de încredere privind trendul electoral, direcția spre care se îndreaptă preferințele alegătorilor.
Vom analiza curând rezultatele alegerilor din 26 mai, după ziua de duminică. Până atunci, în baza trendurilor indicate de casele de sondare menționate, se desprinde o concluzie preliminară: guvernarea PSD-ALDE, grevată de scandalurile uriașe privind intervenția asupra actului de justiție, comandată de șeful PSD, Liviu Dragnea, spre propriul folos, a vulnerabilizat la extrem acțiunea și rezultatele guvernamentale. De asemenea, prezența Vioricăi Dăncilă – un politician catastrofal, jenant, rușinos de nepregătit, dezonorant – a aruncat electoratul PSD în plasa opțiunii spre Pro-România, partidul care așteaptă căderea lui Liviu Dragnea, pentru a se întoarce la matca de unde a dezertat. Consecvent, evoluția spectaculoasă a PNL, prin parteneriatul cu președintele României, este pe cale să ofere o mare surpriză duminică, prin obținerea unui scor semnificativ mare, menit să îi consolideze poziția de lider al opoziției române. Celelalte formațiuni de dreapta USR-Plus și PMP urcă pe trendul anti-PSD și promit scoruri ”personal best”, pe 26 mai.
Miza pe PNL și pe partidele de dreapta – formațiuni cu vocație europeană indubitabilă
Concluziile privind trendurile electorale, cu puțin înaintea zilei alegerilor, sunt cele mai sigure. Este o constatare făcută după mulți ani de observare a lumii politice. Ce nu este sigur niciodată, până în ultima clipă, este cine va fi câștigătorul preferințelor electoratului. De aceea, pot spune sigur că PNL și partidele de dreapta vor furniza surpriza pozitivă a alegerilor europarlamentare, dar nu pot băga mâna în foc că PSD va pierde aceste alegeri.
Caludiu Săftoiu
CITEȘTE ȘI: