Un răspuns pentru Ovidiu Raețchi: Beep-ul aparatelor de ATI nu se aude în sferele înalte, unde se coace geopolitica, nu-i așa?

Liberalul Ovidiu Raețchi tocmai ne anunță într-un comentariu publicat în Libertatea că președintele Iohannis va rămâne în istorie drept omul care a securizat granițele NATO prin numirea generalului Ciucă ca prim-ministru, nicidecum cu vizita acestuia în straie albe, pe modul selfie, la piramide.

Pe românește, după ce parcurgi lectura, la final, te uiți ca râma la bordură. Nu e Evrika!, e doar dezamăgirea pe care o ai când ajungi să îți confirmi ceea ce știai: politicianul român apărut după ’89, cu mici excepții, e operat de empatie. Empatia a fost extirpată din conștiința politicianului mioritic ca o tumoare.

Dar hai să o luăm, cu analiza textului, mecanic, aplicând șablonul diplomatic, poate ne scapă ceva.

Lectura e surprinzătoare prin argumente, dar e covârșitoare prin omisiune. Cum altfel, decât cum îi șade bine unui politician român? Practic, în urma articolului, morții valului patru, o catastrofă sanitară care a îngenuncheat România, sunt dintr-odată ai nimănui. Ei nu sunt menționați pentru că, nu-i așa, domnule Raețchi, ei nu contează? Beep-ul aparatelor de ATI nu se aude în sferele înalte, acolo unde se coace geopolitica.

Ghinionul acestor bunici morți a fost că nevoia lor de oxigen s-a suprapus cu nevoia de ciolan a liderilor PNL, în frunte cu domnul Cîțu, favoritul incontestabil al domnului Raețchi în postările din timpul alegerilor PNL. Dar la pleavă merge și cu oxigen tehnic, merge și fără pregătirea valului patru, merge și cu congres PNL când restricțiile băteau la ușă, merge și cu numărul de morți care e dres zilnic ca o salată la raportările zilnice, merge cu cacealmaua lipsei unui Executiv în vremuri sanitare atât de dificile pentru România, merge și așa, nu-i așa, stimate domnule Raețchi, de ce să nu meargă și după mai mult de 30 de ani de la Revoluție?!

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

Refuz să înțeleg că, de fapt, din septembrie, în România nu a fost o mascaradă politică, ci a fost un sacrificiu în numele geopoliticii perfecționiste al idolilor dumneavoastră pe linie de partid.

Rămân la temerea că, dacă vreodată cu președintele Iohannis la cârmă, vecinul Putin va bate la ușă precum lupul în capra cu trei iezi, mama noastră aleasă cândva cu peste șase milioane de voturi va fi plecată nu după bucate, ci la o partidă de golf. Ori poate de schi, oricum, undeva departe de lumea dezlănțuită.

Nota redacției: Libertatea încurajează diversitatea opiniilor și dezbaterile între comentatorii săi.

Urmărește-ne pe Google News