La Chișinău a apărut o scurgere de informații din conversații purtate pe Telegram și atribuite unor înalți oficiali ai statului. Se naște o dilemă: publici ceva dintr-o sursă care poate fi o interceptare ilegală?

Ziarul de Gardă și-a respectat tradiția de echidistanță, îngreunată în vremuri de polarizare și conflict militar la graniță, și a analizat convorbirile. Chiar dacă unii dintre oficiali fac parte din mișcarea reformistă. Pentru că intervențiile pe sub preș trădează, de fapt, reformele. 

Nu faci resetarea statului, și noi știm bine asta în România, cu incompetenți sau cu aranjori. Cum au procedat colegii jurnaliști din Chișinău?

Acolo unde e vorba de cum își adoarme ministrul justiției copiii, nu au relatat nimic. Dar acolo unde apare interesul public, de pildă discuții ale ministrului și ale altor magistrați șefi despre numirea procurorului-șef anticorupție prin manipularea punctajului, jurnaliștii au verificat dacă într-adevăr contextul concursului s-a suprapus peste convorbiri. I-au sunat pe cei implicați. Și au publicat.

A fost o muncă dificilă, de echipă, iar articolul de față a fost realizat de Victoria Borodin și Natalia Zaharescu. Spun undeva autoritățile implicate în scandal: „Tot ce facem, facem pentru R. Moldova și cetățeni”. Asta în timp ce ei se gândesc cum să-și puncteze favoriții și să-i depuncteze pe cei pe care nu-i agreează.

„Facem pentru R. Moldova și cetățeni”. Nu prea. Căci cetățenii stabilesc, în democrații, prin lege sau prin norme, felul în care trebuie să lucrezi pentru ei, dacă vrei să lucrezi cu adevărat să-i servești.

Poate că nu vă plac publicațiile din România. Dar încercați o incursiune în câteva site-uri din Republica Moldova. Așa cum e actul jurnalistic corect și temerar al Ziarului de Gardă. El și-a înfruntat credințele propriului public, care e tentat să considere că tot ce face regimul Maiei Sandu e bine. Nu, nu e bine tot ce face, iar datoria presei e să apere cetățenii, nu pe cei aleși sau numiți în fruntea statului.

Puteți dona aici pentru Ziarul de Gardă. Fiecare leu contează, mai ales că au probat că au curajul să accepte că pot surprinde credințele cititorilor, ca să le spună adevărul.

Nu sunt singurii care au nevoie de sprijin. Într-un mediu dificil, în care cu cât fac mai puțin, oficialii vorbesc mai mult, până la caricatural, căci asta arată convorbirile pe Telegram, eforturi mari fac și alte redacții din Moldova. Fără ca lista să fie completă, și îmi cer scuze pentru asta, îi puteți ajuta, de asemenea, pe RISE Moldova, Agora, Cusens (marele câștigător al premiilor naționale de investigație pe 2022).

Astăzi, la Forumul Mass-Media de la Chișinău, discutăm împreună, răgaz de două ore, de la ora 12, despre asaltul limbajului urii pe net, agresiunea verbală și discriminarea din comentarii, val care presează redacțiile, timorează intervievații și dă publicului sentimentul că nu e nimic de făcut. Dar există metode, testate internațional și în România, pe care le putem aplica în redacții și care funcționează.  

Foto principală: Ziarul de Gardă

 
 

Urmărește-ne pe Google News