Un sondaj care ne dă fiori. În țara lui „dă-ne și nouă ceva”, românii visează la un fel de Nicolae Ceaușescu al II-lea

Circa 79% dintre românii chestionați sunt de părere că partidelor politice și politicienilor nu le pasă cu adevărat de cetățeni, arată un rezultat al cercetării. Procentul nu este o surpriză. Peste tot unde te învârți în România, oamenii manifestă aceeași silă față de clasa politică. Politicienii cu nepăsarea, cetățenii cu scârba. 

Ce altă dovadă a nepăsării (de dată recentă) este scandalul generat pe seama introducerii pragului pentru abuzul în serviciu, asta în timp ce majoritatea românilor luptă să trăiască cu prețurile alimentelor și medicamentelor? Repulsia față de politicieni poate fi percepută și la televiziunile noastre de știri, dacă te uiți într-o seară. Constați complicitatea televiziunilor cu clasa politică, puțin le pasă de ceea ce livrează audienței, important este să protejeze partidele care le finanțează.

Un alt rezultat al măsurătorii Ipsos arată că 8 din 10 români (78%) consideră că „economia țării este deturnată spre folosul celor bogați și puternici”. Acest procent este cel mai mare dintre cele 28 de țări în care s-a desfășurat studiul (23 septembrie – 4 noiembrie 2022), mult peste media acestora (64%). Așadar, sistemul politico-economic din România lucrează pentru cei bogați, pentru politicieni, pentru afaceriști, pentru cei de la putere. Poți contrazice această percepție covârșitoare? Nu. Ipocrizia guvernului pe seama pensiilor speciale reprezintă o dovadă evidentă.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

În locul adoptării unei legi a pensiilor pe baza contributivității, Coaliția PSD-PNL-UDMR a pus în scenă un spectacol grețos al tergiversărilor și fofilărilor. Un spectacol regizat de cei care profită de pensiile speciale. Cetățenii cu mințile încă treze asistă (neputincioși) la acest spectacol grotesc.   

De asemenea, precizează studiul, de o susținere importantă (74%) se bucură și ideea că este nevoie de „un conducător capabil care să ia țara înapoi de la cei bogați și puternici”. Și în acest caz, România se află pe primul loc dintre cele 28 de țări studiate, pe locul secund aflându-se Indonezia (70%). În percepția românilor, este nevoie de un fel de… Recuperator al României.  

Dar rezultatul studiului care ne dă fiori, aproape băgându-ne în depresie, este că „54 dintre românii chestionați au convingerea că un lider puternic, dispus să încalce regulile, ar fi soluția pentru reconstrucția țării.” Studiul Ipsos nu explică ce înțeleg românii printr-un „lider puternic” care, „dispus să încalce regulile”, ar putea să „reconstruiască țara”. 

În absența acestor explicații, putem trece ușor pe terenul supozițiilor și al fabulațiilor. Astfel, mai bine de jumătate dintre cetățeni consideră că România trebuie reconstruită. Dacă trebuie reconstruită, înseamnă că țara să află în ruină.  Supoziția nu este departe de adevăr: infrastructura rutieră și feroviară este „captură de război”, spitalele încă funcționează din vremuri apuse și milioane de români au plecat să muncească în străinătate, în loc să se apuce de muncă și să-și „reconstruiască” țara. De ce au plecat? Pentru că lipsește „liderul puternic” care să încalce „regulile”. Care reguli? Constituția? Democrația? Până unde ar putea merge această „încălcare”, care ar fi granița? 

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

„Liderul puternic” ar putea să distrugă actualul sistem disfuncțional, corupt, ineficient, care nu oferă cetățenilor nicio speranță, smulgând țara din ghearele politicienilor și bogătașilor și s-o redea poporului. Nevoia unui „tătuc”, unui „conducător iubit” este evidentă în sondajul Ipsos. Sondajul n-o spune pe șleau, dar se citește printre rânduri nostalgia după un sistem de mână forte, care să-i pună cu botul pe labe pe bogătași.

Nostalgiile după comunism și după un șef ca Nicolae Ceaușescu n-au dispărut. Românii își doresc cu adevărat al doilea Nicolae Ceaușescu? S-au săturat de capitalismul ăsta care le-a răvășit 30 de ani de viață și își doresc „etica și echitatea socialistă”? Cum ar arăta noul sistem politico-economic sub conducerea unui lider precum Nicolae Ceaușescu al II-lea? La aceste întrebări ar putea răspunde un alt sondaj.  

Totuși, cercetarea Ipsos a venit după doi ani de pandemie, un an de război și într-un timp sfâșiat de numeroase crize mondiale. Este firesc ca frustrarea, sila, oboseala și răutatea să atingă cote ridicate. O silă acră pare să fi cuprins România. În ciuda promisiunilor politicienilor că România primește bani de la Uniunea Europeană și că viitorul țării este „sustenabil”.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Românii au nevoie de soluții de la statul conducător: dă-ne și nouă ceva! Așteptările sunt firești într-o societate colectivistă precum cea din România: statul să ne dea! Să ne dea de la tinerețe până bătrânețe și, dacă se poate, să dea și la îngropăciune. Până și antreprenorii autentici, care nu sunt favoriții politicienilor și se descurcă pe picioarele lor, au devenit niște asistați: statule, dă-ne și nouă ceva ca să nu dăm faliment!   

Cred că sondajul Ispos trebuie citit nu ca o invitație pentru un posibil Nicolae Ceaușescu al II-a de a reconstrui România, ci ca o confirmare (a câta oare?) pentru declanșarea urgentă a reformelor. Iar primul pe listă ar trebui să fie chiar statul român. Reformarea actualului sistem politico-economic, ca să fim realiști, nu se poate face peste noapte, ci la nivelul unei generații. Dar măcar să înceapă!

Din păcate, la nivelul actualei clase politice nu există niciun semn de reformă, nicio intenție. Pentru reformarea statului este nevoie de oameni de bună credință, strategi, vizionari, care au dovedit prin fapte că sunt în stare să conducă reforme. Până la urmă, venirea la putere a unui „lider puternic” care să încalce „regulile” este o percepție, o dorință, un coșmar – istoria a dovedit-o. Un lider puternic, însă, este cel care face reforme drept moștenire pentru poporul său. 

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News